Apă de ploaie

Se usucă România. Cum ne putem proteja de seceta care ne lovește de un deceniu încoace

Computer Hope Guy
Foto: Corneliu Putan/Inquam Photos

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Efectul combinat al extremelor calde și uscate are consecințe dezastruoase pentru economie și mediu și poate afecta grav viața, în părți tot mai extinse din România, dar și din numeroase regiuni europene. Asta deși sfârșitul de martie și începutul de aprilie au prins România sub un val de frig și ploi, care, însă, reprezintă doar excepția ce întărește regula.

Ultima lună a anului trecut a înregistrat cea mai mare creștere a temperaturii medii din istoria înregistrării temperaturilor în țară: peste un grad Celsius în plus. Acest record îngrijorător a venit după o secetă care care a afectat, în 2022, 800.000 dintre cele 5,4 milioane de hectare de teren cultivate cu cereale în țară. Panorama a arătat efectele secetei asupra recoltei de cereale într-un infografic, care poate fi văzut aici.

În condițiile în care și această iarnă a fost uscată și călduroasă, pericolul de secetă agravată s-a extins în Europa și au fost lansate avertismente care privesc zone din Spania, Franța, Marea Britanie, Irlanda, nordul Italiei, Elveția, insulele din Mediterana, Grecia și zonele apropiate de Marea Neagră ale României și Bulgariei.

România se află și ea printre țările serios afectate de secetă și vreme extremă. Analiza evoluției și a impactului secetei prelungite asupra Uniunii Europene arată că, anul trecut,  44% din suprafața UE și a Marii Britanii s-a aflat sub avertizare de secetă, iar 9% sub alertă de secetă – toate asociate cu deficit de umiditate în sol. 

Seceta critică din mare parte a Europei este exacerbată de valurile timpurii de caniculă, care s-au suprapus peste deficitul de precipitații din sezonul de iarnă-primăvară, care s-au situat la circa o cincime din media anilor 1991-2000 în UE și Marea Britanie.

În cazul Spaniei, de exemplu, care deja se confruntă cu o secetă severă, temperaturile vor crește brusc la sfârșit de aprilie și vor ajunge la 35, chiar 40 de grade Celsius

La polul opus al continentului, în România, prognoza pentru sfârșit de aprilie include intervale de ploi torențiale și zile de frig brusc. Extreme diferite, deci, dar problema secetei e comună.

seceta

Cu portocaliu și cu roșu, zonele din România care erau sub avertizare sau alertă de secetă în primele 10 zile din apriliei 2023 / sursa: Observatorul European de Secetă

Principalele culturi afectate de seceta severă de anul trecut au fost cele de porumb și floarea soarelui.

„În perioadele cu secetă, umiditatea solului scade semnificativ, ceea ce afectează mai întâi plantele cu rădăcini superficiale, cum ar fi ierburile, dar și culturile de porumb și grâu, deoarece rădăcinile lor nu pot ajunge suficient de adânc în sol pentru a accesa alte surse de apă”, spune fizicianul Bogdan Antonescu, project manager al Climex, proiect dedicat fenomenelor meteo extreme. De aici, sunt efecte în cascadă în întregul ecosistem.

„Plantele native pot muri, permițând pătrunderea speciilor de plante invazive. O perioadă cu secetă prelungită poate duce la scăderea calității apei, la deșertificare și la creșterea riscul de apariție a incendiilor de vegetație. De exemplu, din cauza condițiilor de secetă, combinate cu temperaturile ridicate și cu vânt, se creează condiții care pot susține apariția și propagarea incendiilor de vegetație”, continuă explicația Bogdan Antonescu.

Deloc surprinzător, seceta se manifestă în primul rând vara, iar apariția ei depinde de trei factori: de temperatura aerului, de precipitații, mai exact de lipsa lor, și, în fine, de cantitatea de umiditate care se evaporă la suprafața pământului.


 
Citește și:
De ce a fost altfel seceta care ne-a uscat anul trecut

 

Ce soluții avem

Una dintre soluțiile aflate la îndemâna României e refacerea și extinderea sistemului de irigații, distrus aproape complet în anii ’90. În absența unui astfel de sistem, seceta de anul trecut a provocat pierderi estimate la peste un miliard de euro în 2022, potrivit calculelor făcute de Ziarul Financiar.

De altfel, ministrul Agriculturii, Petre Daea, vorbea anul trecut despre repornirea construcției canalului Siret-Bărăgan, proiect rămas din perioada comunistă. Acesta ar putea asigura irigarea a circa 10% din suprafața agricolă a României, dacă ar ieși din faza de desen pe hârtie.

Problema e că lipsa precipitațiilor duce la scăderea nivelului de apă din sol și scade inclusiv debitul cursurilor de apă. La fel se întâmplă și cu volumul de apă din lacurile de acumulare, după cum a arătat Panorama în acest infografic.

Toate acestea creează probleme nu doar pentru agricultură, dar și pentru producția de energie (infografic, aici). Sunt deja regiuni în Europa unde, în 2022, a fost declarată urgență din cauza secetei, iar numeroase localități au raționalizat apa. Iar 2023 nu se anunță nici el mai puțin uscat.

În aceste condiții, în agricultură, cel puțin, se cercetează producția unor plante care au nevoie de puțină apă pentru a se dezvolta. Agenția Europeană de Mediu (EEA) se așteaptă ca secetele și deficitul de apă să se agraveze pe parcursul acestui secol și afirmă, într-un raport, că schimbarea condițiilor climatice pune deja sub presiune cultivarea în Europa, în special pentru culturile mediteraneene, cum ar fi măslinele și strugurii, dar și pentru cereale.

Paradoxal, în 2050, planeta va trebui să furnizeze hrană pentru aproximativ 9 până la 10 miliarde de oameni. Acest lucru va necesita multă apă. De aceea, folosirea apei într-o manieră durabilă și creșterea „mai multor culturi per picătură” este provocarea cu care se confruntă de acum producătorii la nivel global. Adaptarea tehnologiei și a practicilor agricole ar putea deveni o soluție.

În cazul valurilor căldură (unul dintre fenomenele extreme care va avea un impact mare asupra României), există deja măsuri implementate pentru a reduce impactul acestui fenomen.

„De exemplu, avem informări și avertizări meteorologice foarte precise privind valurile de căldură. Dar este nevoie și de campanii care să crească gradul de conștientizare a publicului privind riscurile asociate valurilor de căldură (și în general, riscurile asociate fenomenelor meteorologice extreme)”, mai spune fizicianul Antonescu. El adaugă că, pe termen mai lung, trebuie să regândim modul în care sunt proiectate orașele. Și dă următoarele exemple:

„Parcurile și lacurile pot contribui la reducerea temperaturii medii din orașe și, în același timp, contribuie la îmbunătățirea calității aerului. Acoperișurile verzi și fațadele verzi ale clădirilor contribuie la ventilația natural și la reducerea insulei urbane de căldură. Aceste măsuri pot implementate pe termen lung”.

Secetă și căldură tot mai mare în sudul României, precipitații  mai mari în nord

Potrivit lui Daniel Alexandru, șeful biroului de Agrometeorologie al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), în prezent, în cultura grâului de toamnă, pe profilul de sol 0-100 cm, se înregistrează deficite de umiditate în mai multe părți din țară: în Dobrogea, pe suprafețe extinse din Moldova, local în nordul, nord-estul, estul și sudul Munteniei, izolat în sudul Transilvaniei și nord-vestul Banatului. 

Seceta pedologică, adică secetă extremă care nu e cauzată doar de lipsa ploilor, ci și de secarea apei din pământ și adâncirea pânzei freatice (fenomen descries pe larg aici), variază de la moderată, la puternică și extremă.

În ultimul deceniu, seceta a lovit anual România. În intervalul 20213-2022, doar în sezonul 2018-2019 și 2020-2021 nu am vorbit de ani considerați, din punct de vedere agricol, drept deosebit de secetoși, potrivit cercetătorului ANM.

Pe lângă impactul asupra agriculturii și a producției de energie, despre care am vorbit deja, seceta severă provoacă și extinderea fenomenului deșertificării. De altfel, un raport al Curții de Conturi Europene a introdus România printre țările aflate în pericol de deștertificare, alături de Portugalia, Spania, Italia, Grecia, Cipru și Bulgaria.

„În ultimii 20 de ani, în agricultură, fenomenul de secetă pedologică se semnalează preponderent în zonele situate în afara arcului carpatic, cele mai afectate regiuni fiind cele din sud-estul, estul și chiar vestul țării”, continuă Daniel Alexandru, de la ANM.

În următoare perioadă, vom vedea fenomene meteo extreme tot mai frecvente. „Astfel, ne putem aștepta în România la mai multe valuri de căldură care să aibă o durată mai mare și o intensitate mai mare (i.e., temperatura maximă în timpul unui val de căldură). Conform IPCC (The Intergovernmental Panel on Climate Change, organism al Națiunilor Unite, n. r.), perioadele cu secetă vor afecta în special regiunile sudice. Iar în cazul precipitațiilor, IPCC indică o creștere în special pentru jumătatea de nord a țării”, susține și Bogdan Antonescu.

seceta temperaturi romania
Evoluția temperaturilor din România, din 1901 încoace, raportat la media temperaturilor din intervalul 1971-2000 / Sursa: Berkeley Earth

Una dintre marile probleme e faptul că valurile de căldură nu doar că sunt tot mai dese, dar aduc temperaturi din ce în ce mai mari. 

Iar toate acestea determină și apariția unor zone aride, cum e așa numita Sahară a Olteniei, care deja a cuprins 100.000 de hectare și se extinde. Un studiu recent al Copernicus.org, avertizează că aproximativ 60% din suprafața României e în pericol de aridizare, fapt confirmat și de Bogdan Antonescu.

0 %
din suprafața României e în pericol de aridizare

Unde lovesc fenomenele meteo extreme

Schimbările climatice au deja un impact asupra vieții de zi cu zi și asupra ecosistemelor de care depindem. În opinia lui Bogdan Antonescu, domeniile cel mai afectate acum de schimbările climatice (și care vor fi și mai mult afectate în viitor odată cu creșterea temperaturii medii globale) sunt:

Agricultură și producție alimentară:

Schimbările climatice pot afecta producția agricolă prin intermediul secetelor, inundațiilor și temperaturilor ridicate. Ceea ce duce la probleme legate de rezerva de alimente și la modificări ale prețurilor alimentelor.

Sănătate:

Creșterea în frecvență și intensitate a valurilor de căldură are deja un impact asupra sănătății, în special pentru populația vulnerabilă (de exemplu, vârstnici, persoanele cu afecțiuni cardiace), și contribuie la reducerea capacității de muncă.

Energie:

Condițiile meteorologice extreme care pot duce la întreruperi în furnizarea de energie electrică, afectând în special rețelele electrice vulnerabile.

Economie și afaceri:

Schimbările climatice pot afecta economia prin intermediul impactului asupra resurselor naturale, producției și prețurilor. De asemenea, schimbările climatice pot duce la pierderea locurilor de muncă și pot avea un impactul asupra afacerilor și investițiilor.

Încălzirea proiectată de modelele climatice în Europa, până în 2100, va fi probabil însoțită de modificări ale fenomenelor de precipitații extreme. Unele dintre aceste evenimente rezultă din furtunile convective, care pot produce și alte pericole, cum ar fi grindină mare, vânturi puternice, furtuni și tornade. Deși literatura privind modificările evenimentelor extreme de precipitații se extinde constant, doar câteva studii s-au concentrat asupra acestor pericole conexe în Europa.

Cât despre România, dincolo de fenomenele efective, de secetă și alte evenimente meteo extreme, sunt numeroase probleme cu despăgubirile de secetă, stabilite la o sumă foarte mică, de 1.500 de lei pe hectar, care, și așa, sunt neplătite în totalitate.

De altfel, fermierii au primit anul trecut banii doar pentru culturile de toamnă. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunţat pe 17 noiembrie 2022 că peste 16.000 de fermieri afectaţi de seceta pedologică, cu o suprafaţă de circa 250.000 hectare de culturi înfiinţată în toamna anului 2021, vor beneficia de un ajutor de stat. Acest ajutor e proiectat sub forma unui grant financiar în valoare de 365 de milioane de lei, bani, potrivit MADR au intrat în conturi până la sfârșitul anului trecut.

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Răzvan Zamfir

În circa două decenii în presă, a  prins sfârșitul epocii pe hârtie a presei, dar și startul și evoluția presei online. La început, își scria articolele la mașina de scris și s-a bucurat de perioada romantică a presei, când „unicii” contau prea puțin, important era subiectul. Are în portofoliu nume precum Bursa, Capital, Business Cover - pe care l-a coordonat, Economica sau Economedia. A fost ziarist economic de la început și l-au pasionat dintotdeauna mai mult analizele, reportajele sau interviurile, în detrimentul știrilor. Este colaborator Panorama din februarie 2023.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    4
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x