Statul care funcționează 24/7, fără să facă viața cetățenilor un chin. Ce putem învăța de la Estonia, prima țară digitalizată 100%

Cum poate tehnologia să pună semnul egal între cetățeni

Panorama: Ce înseamnă, de fapt, digitalizarea? Care este esența digitalizării serviciilor publice într-o țară?

Victor Guzun: Cu 20-30 de ani în urmă, când încă nu aveam internet, aveam un set de lucruri pe care le făceam. Simplist vorbind: copilul se năștea, trebuia să primească un certificat de naștere, părinții să primească indemnizațiile, copilul creștea, mergea la grădiniță, la școală, la universitate, se angaja, se îmbolnăvea, mergea la spital, deschidea o afacere și așa mai departe, iar la urmă murea.

Deci, ceea ce facem este să punem la lucru dispozitivul pe care îl avem fiecare în buzunar și să facem ceva eficient. Să ne ajute să trăim mai bine.

Panorama: Ați spus în prezentarea dvs. că „digital is the great-equalizer”, la ce vă referiți?

Victor Guzun: Eu am fost ambasador și îmi permit, dacă vreau să rezolv o problemă, să sun un ministru sau să sun un primar din Republica Moldova și să-i cer să mă ajute cu o autorizație de construcție. O altă persoană nu are această posibilitate și așa se creează un fel de diviziune a șanselor. Digitalizarea este un mecanism, un ecosistem în care fiecare cetățean are exact aceleași șanse.

Sau, spre exemplu, sunt oameni care nu au posibilitatea financiară să călătorească sau geografic locuiesc departe de locul unde sunt obligați să rezolve anumite probleme. Sunt milioane de români care trăiesc în diaspora și care nu au același acces pe care-l aveți dvs., care locuiți chiar lângă primărie. Sunt oameni cu mobilitate redusă, oameni bolnavi, internați în spital. Digitalizarea le oferă exact aceleași șanse tuturor. Digitalizarea este despre simplificare, dar și despre egalizarea șanselor. 

Panorama: În ce măsură poate fi digitalizarea un instrument împotriva corupției?

Și mai gândiți-vă la un lucru. În Estonia se votează online de 20 de ani. Mai mult de jumătate din populație votează online. Și au fost politicieni români care mi-au zis: nu, nu, votul online poate însemna corupție. Dar eu vreau să vă spun că votul online e cel mai necoruptibil mecanism. Eu pot să votez online, și chiar votez doar online, de 100 de ori pentru candidatul X și pot să-i demonstrez că așa am făcut, dar doar ultima opțiune introdusă e cea valabilă. Așadar, ipotetic vorbind, dacă cineva îmi oferă bani ca să votez cu cineva anume, îi pot arăta 100, 300 chiar și 1.000 de capturi de ecran, dar doar ultimul vot va fi considerat valabil.

Mai mult, dacă voi merge în ziua alegerilor la secția de vot și voi vota în persoană, pentru că trebuie să existe întotdeauna și această posibilitate pentru că vor exista mereu și oameni care nu vor dori sub nicio formă să folosească serviciile digitale, atunci votul meu online devine invalid și rămâne cel exprimat ultima dată. Mecanismele de protecție există, sunt foarte bine gândite și funcționează foarte bine.

Țara cu 1,3 milioane de locuitori care a dat lumii 10 unicorni

Panorama: Cu cât de mult a contribuit digitalizarea la creșterea economică a Estoniei?

Estonia e o destinație foarte căutată pentru afaceri. Gândiți-vă ce înseamnă să ai 10 unicorni într-o țară cu o populație de 1,3 milioane de locuitori. Eu am două companii mici în Estonia și din 2017, de când mă ocup de ele, eu nu am avut nicio interacțiune cu statul. Nu contează unde călătoresc, unde mă aflu, eu coordonez activitatea companiilor mele de la distanță, folosind exclusiv soluții digitale. 

Panorama: Și mai aveți un concept KISS – keep it short and simple, despre ce este vorba?

Victor Guzun: Dacă veți cumpăra un telefon nou, ultimul model, în jumătate de oră învățați să-l utilizați. Lucrurile s-au dus la nivel intuitiv. Digitalizarea nu este pentru absolvenții de Harvard, este pentru toți cetățenii. Digitalizarea trebuie să fie despre fiecare cetățean al României. Fiecare cetățean trebuie să beneficieze și nimeni nu trebuie exclus. Insist asupra acestui aspect, pentru că dacă noi o să complicăm lucrurile, dacă facem 300 de platforme diferite, care nu comunică între ele și care nu sunt intuitive și oamenii nu le pot utiliza, degeaba facem acele platforme. Oamenii nu le vor folosi.

Panorama: Digitalizarea a fost unul dintre obiectivele Mecanismului de Redresare și Reziliență. România s-a angajat prin PNRR ca 22% din fonduri să meargă către acest domeniu. Cum ați evalua stadiul în care se află România din acest punct de vedere?

Victor Guzun: Digitalizarea trebuie să devină o prioritate națională, nu o prioritate pentru un partid sau pentru președintele Nicușor Dan. Partidele trebuie să înțeleagă că digitalizarea nu este despre politică, ci despre rezolvarea unor probleme mult mai eficient, prin aplicarea soluțiilor digitale. Noi, în România, și spun noi pentru că sunt și cetățean român, nu avem încă o coordonare foarte bună a procesului. Și când spun coordonare mă refer la faptul că ministerul care se ocupă de digitalizare trebuie să se ocupe cu prioritate de politici de digitalizare.

Dar digitalizarea trebuie să fie o preocupare a întregului Guvern și a tuturor ministerelor și a tuturor agențiilor de stat și a tuturor primăriilor. Așadar, e vorba despre o responsabilitate comună. Al doilea lucru important este educația digitală. Noi nu avem programe de educație digitală sistemice în școlile românești. Și zic sistemice, pentru că inițiative există, Centrul pentru Jurnalism Independent are mai multe proiecte, dar nu sunt incluse toate școlile din România, nu sunt incluse școlile primare.

Panorama: În ce măsură îi influențează pe copiii din Estonia acest grad de digitalizare? Sunt atrași să stea mai mult în fața ecranelor?

Victor Guzun: Eu am un copil în clasa a III-a, care nu are cont pe nicio rețea de socializare și mulți dintre prietenii lui nu au nici ei. Școala estoniană te învață cum să te ocupi de ceea ce computerul nu poate să facă. Ei au transpus în mijloace digitale tot ceea ce este repetitiv, tehnic și care nu îți aduce nicio valoare adăugată. Iar elevii se concentrează pe ceea ce nu poate oferi soluția digitală. Să explorezi pădurea, să mergi la cursuri de robotică, la cor, la cursuri de șah.

Eu am fost profesor și manager școlar în Republica Moldova, iar pentru mine școala estoniană este cea mai bună din Europa, așa cum arată și rezultatele testelor PISA. Și nu doar că elevii estonieni sunt cei mai buni din Europa, dar școlile din Estonia au și cea mai mare flexibilitate managerială și decizională asupra curriculumului lor, ceea ce lipsește României.

„Digitalizarea nu e despre a transforma o hârtie în PDF”

Panorama: Estonia oferă, în prezent, toate serviciile publice și în format digital. Care-i secretul din punct de vedere politic?

Victor Guzun: Cum spuneam, digitalizarea trebuie să fie o prioritate națională, trebuie scoasă din agenda politică a partidelor. Întotdeauna se va găsi cineva mai activ, mai deschis, care vrea să monopolizeze domeniul, care va spune „eu am digitalizat România” și așa mai departe. Noi avem nevoie de oameni, de secretari de stat pe digitalizare, avem nevoie de echipe de digitalizare care să înțeleagă că digitalizarea nu este despre birocratizare și despre a transforma un document din hârtie în PDF, ci este despre reinginerie, despre schimbarea proceselor.

Panorama: Și cum putem grăbi procesul? Cu o populație de 1,3 milioane de locuitori, Estonia a făcut această tranziție în 30 de ani. Cum poate România, cu o populație semnificativ mai mare, să se transforme digital?

Victor Guzun: În primul rând, România nu trebuie să învețe obligatoriu de la Estonia. Unele tehnologii din Estonia sunt deja vechi, au fost construite pe platforme vechi și au nevoie de o reconceptualizare. Dar, dacă vreți un exemplu de digitalizare pe steroizi, atunci luați un alt stat, care are o populație aproape dublă față de cea a României, care este în plin război, cel mai mare de pe continent de după al Doilea Război Mondial, și acest stat este Ucraina.

Au reușit să digitalizeze foarte multe servicii, în decurs de câțiva ani, în plin război, fără suport financiar. A fost numit un vicepremier responsabil doar de transformarea digitală, care coordona activitatea tuturor ministerelor. În toate ministerele, în toate agențiile de stat, în toate primăriile și în toate consiliile regionale a fost numit un CDTO – chief digital transformation officer -, pentru că, vă spuneam, fără oameni nu poți face nimic.

E nevoie de o coordonare la nivel național între toți actorii. I s-a dat mână liberă vicepremierului (Mihail) Fedorov, care este un băiat tânăr, și a reușit să facă minuni. Practic, a transformat tot ecosistemul de servicii publice din Ucraina într-unul dintre cele mai performante din Europa. Dați-mi un argument de ce România nu poate face acest lucru? Argumentul legat de populație este fals.

Un calculator care acum 10 ani nu putea procesa cinci milioane de oameni, poate procesa azi 100 de milioane de oameni. Iar românii au acum oportunitatea să obțină identitatea digitală. Și dacă toți vor obține identitatea digitală, ceea ce e o condiție esențială pentru această transformare, dacă principiile sunt păstrate intacte, dacă instituțiile lucrează împreună, ecuația nu se schimbă cu nimic, fie că sunt un milion, cinci milioane sau 20 de milioane de români.

Panorama: Și o ultimă întrebare, cum le vom explica bunicilor noștri că vor trebui să-și plătească impozitul pe terenul de la țară printr-o aplicație?

Și, apropo, aceste aplicații sunt distractive, sunt ușor de utilizat, trezesc interes, noi numim asta stickiness. Așadar, trebuie să identificăm acele cinci-șase nevoi, acele probleme pe care le au de rezolvat și să construim niște servicii foarte simple, pentru a rezolva acele probleme.

Notă: Interviul a fost editat pentru concizie.

Cine este Victor Guzun

A fost ambasadorul Republicii Moldova în Estonia din 2010 până în 2015 și a ales să se mute acolo după încheierea mandatului. Așa cum recunoaște chiar el în interviuri, până acum 15 ani nu folosea deloc aplicații digitale. Între timp, traiul în statul baltic l-a făcut să aprofundeze transformarea prin digitalizare și să devină expert în domeniu. 

Pledează cu profundă convingere pentru digitalizarea serviciilor publice. Oferă consultanță entităților de stat și private, care caută soluții digitale pentru eficientizare. Este expert în politici de digitalizare la Institutul pentru Politici și Reforme Europene din Republica Moldova, precum și membru în boardul EDGE Institute din România, alături de antreprenori români de succes din zona tech ori oameni în poziții cheie din mari corporații tech, de retail sau bancare.