Economia UK se clatină tot mai tare

Cu sabia recesiunii deasupra capului, noul guvern britanic trebuie să jongleze crize fără precedent în ultimele decenii

Computer Hope Guy
Prim-ministrul britanic, Rishi Sunak, plecând de la Downing Street, miercuri, 23 noiembrie. Sursă foto: Profimedia.

La o lună de la demisia lui Liz Truss, prim-ministrul cu cel mai scurt mandat din istoria Marii Britanii, doborâtă cu viteză amețitoare de scandalurile pe care le-a provocat din primele zile de guvernare, situația țării nu e cu mult mai roz. Din contră, pare că devine tot mai sumbră, în primul rând în plan economic. 

După o scurtă campanie în interiorul partidului conservator, Rishi Sunak a câștigat președinția partidului, devenind cel mai tânăr prim-ministru al Marii Britanii în peste 200 de ani.

Însă, Sunak nu a avut niciun răgaz pentru a-și intra în rol: a moștenit o serie de furtuni, iar unele dintre ele dau semne că se vor înteți în perioada următoare. Cel mai îngrijorător dintre toate e planul economic. 

După ce Bank of England a anunțat la începutul lunii că țara are în față cea mai grea recesiune din istorie, ultimele date pe inflație au reconfirmat motivele de îngrijorare cu privire la  economia britanică: rata inflației a continuat să crească și a ajuns la 11,1%, cea mai mare în 41 de ani.

Pe 22 noiembrie, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a anunțat că, la nivelul economiilor din G7, Marea Britanie e singura care a înregistrat contracție economică. Iar lucrurile nu vor sta mai bine nici anul viitor: la nivelul economiilor G20, Regatul Unit va avea în 2023 a doua cea mai proastă performanță, întrecută doar de Rusia.

Mare parte din dezastrul politic și economic pe care Sunak e nevoit să-l descurce acum e pus și pe seama grelei moșteniri a predecesoarei sale, Liz Truss, explică pentru Panorama Andrew Colclough, profesor de politică și șeful departamentului de politică al D’Overbroeck’s College, un liceu bine cotat din Oxford.

„Marile evenimente care au destabilizat situația în ultimele luni se datorează situației politice și ritmului rapid în care s-au schimbat prim-miniștrii. Cred că ce nu au realizat oamenii este cât de mult a speriat piețele financiare bugetul radical al guvernului Truss, promovat de Kwasi Kwarteng (Ministrul Finanțelor din guvernul Truss, n.r.). Asta deși bugetul a fost gândit să reducă impozitele și rolul statului și să ducă la o creștere economică. Pe termen scurt, putem da vina pe Truss pentru acest buget, pentru că piețele financiare și-au pierdut încrederea în guvern, lucru care a dus la consecințe economice drastice pentru bunăstarea oamenilor”, arată politologul britanic.

Moștenirea crizelor atârnă greu de gâtul lui Sunak

Totuși, deși prima soluția care a fost identificată în apogeul crizei Truss a fost, firește, demiterea ei, demisia a avut și un efect advers. Ea a amplificat sentimentul de instabilitate, mai spune Andrew Colclough. „Așadar, suntem martorii unui efect în lanț al acestor crize economice și politice, care doar se alimentează una pe cealaltă”.

Pe lângă vârtejul economic, Sunak a primit sarcina deloc de invidiat de a conduce un partid care e deja cu un picior în groapă. Scandalurile și haosul intern al ultimelor luni, dar și gestionarea multiplelor crize, au afectat drastic popularitatea Partidului Conservator, care a început să simtă resentimentul publicului britanic, după mai bine de 12 ani consecutivi la putere.

De la alegerile din 2019, când Boris Johnson a reușit o victorie electorală fulminantă, doar 40% dintre cei care au votat atunci cu conservatorii mai susțin partidul acum, conform unui sondaj People Polling.

Susținerea conservatorilor a coborât la 21%, iar 27% dintre respondenți sunt de părere că guvernele Truss (21%) și Sunak (6%) sunt de vină pentru actuala situație economică din țară, comparativ cu doar 21%, care cred că greutățile economice se datorează evenimentelor globale, conform unui alt sondaj People Polling, din 18 noiembrie.

 

Încrengătura de crize și cauze e mult mai complicată decât reiese din astfel de sondaje, arată profesorul Andrew Colclough. El admite că e ușor ca britanicii să dea vina strict pe conservatori pentru crizele politice și economice pe care le traversează țara. Dar, nuanțează el, multe dintre aceste dificultăți au legătură și cu contextul economic dificil în plan global. În același timp, ce se întâmplă în Marea Britanie e și rezultatul unui proces politic în continuă mișcare.

„Cred că există și un fenomen politic natural, prin care partidele care sunt de mult timp la putere devin nepopulare. După un timp, oamenii se plictisesc, se satură. Îmi amintesc că Tony Blair spunea că ‘ironia face că, cu cât un partid sau un prim-ministru e mai mult timp la putere, el devine tot mai bun în ce face. Dar, în același timp, începe să devină nepopular, ceea ce îi face mult mai grea sarcina de a rămâne la putere și de a guverna și mai bine’. Cred că în acest punct s-a ajuns și cu conservatorii, iar toate aceste situații care au lovit deodată (de la inflație, la costul tot mai ridicat de trai, până la demisia lui Boris Johnson), i-a făcut pe conservatori să fie priviți printr-o lentilă negativă. Nici nu mai contează ce fac, pentru că publicul pare setat pentru o schimbare”, continuă Andrew Colclough, profesorul de politică.

Sunak, însă, are o viziune mai pragmatică asupra agendei economice decât precedentul guvern conservator, condus de Liz Truss. De asemenea, comparativ cu Truss, care nu a ocupat vreo funcție executivă înainte să fie aleasă prim-ministru, Sunak are un avantaj. Acesta a ocupat funcția de ministru de Finanțe, a doua cea mai puternică poziție în guvernul britanic, în perioada guvernării lui Boris Johnson și la venirea pandemiei. 

Rishi Sunak nu e, deci, la prima sa criză.

Însă, deși a fost adus la putere pentru a șterge cu buretele scandalurile predecesoarei, nici actualul prim-ministru nu este lipsit de controverse. 

Cu toate că are origini indiene, Sunak nu are prea mare succes în interiorul comunității de indieni din Marea Britanie, critica fiind că prim-ministrul nu e reprezentativ pentru aceștia. E o critică pe care i-o aduc și alte segmente din populație. Sunak a studiat la Oxford și Stanford, a lucrat în domeniul financiar, pentru renumita bancă de investiții, Goldman Sachs, înainte de a intra în politică și e căsătorit cu Akshata Murthy, fiica lui N. R. Narayana Murthy, unul dintre cei mai bogați oameni din India. Sunak și soția lui ocupă locul 222 în rândul celor mai bogați oameni din Marea Britanie

În ultimele săptămâni, discernământul lui Sunak a fost pus sub semnul întrebării, după ce acesta l-a numit pe Dominic Raab viceprim-ministru în guvernul său. Controversatul Raab, care a lucrat în trei ministere diferite de-a lungul mai multor guverne conservatoare, este ținta mai multor investigații, după ce a fost acuzat de oameni cu care a lucrat că a avut un comportament agresiv și intimidant la adresa acestora. 

„Potențialul pe care Sunak îl poate aduce partidului e că e un politician experimentat, având deja experiența unui guvern, în calitate de ministru de Finanțe, gestionând economia țării într-o perioadă de criză. Sunak e mai moderat și mai pragmatic, iar partidul are nevoie de predictibilitate și stabilitate. Însă, ce mi se pare fascinant e că, la nivel ideologic, partidul conservator pare să tragă în direcția agendei economice a lui Kwasi Kwarteng”, spune Colclough. 

Kwasi Kwarteng, ministrul de Finanțe din guvernul Truss, este principalul actor care a declanșat colapsul ultimei conduceri conservatoare. Pe 23 septembrie, Kwarteng a prezentat în fața parlamentului britanic planul său economic. „Mini-bugetul”, cum a fost descris documentul, a presupus unul dintre cele mai radicale pachete de reduceri de taxe din ultimele decenii, în valoare de 45 de miliarde de lire. Printre propuneri, s-au numărat diminuarea poverii fiscale pentru angajaţi şi companii.

Motivul pentru care piețele internaționale au reacționat panicat la aceste planuri e că tăierile de taxe nu erau acoperite de o diminuare a cheltuielilor sau de orice alte măsuri de cumpătare fiscală.

Kwarteng a anunțat și o creştere semnificativă a împrumuturilor. Planurile lui au afectat valoarea lirei sterline şi preţul obligaţiunilor guvernamentale, iar Banca Angliei s-a văzut nevoită să intervină pe piaţă.

Or, acum, cu Rishi Sunak la putere, conservatorii pare că au schimbat doar ce e în vitrină, iar în magazinul politic al țării e aceeași marfă ciobită care a dat de pământ cu încrederea în economia britanică.

UK: winter is coming. Și recesiunea

Dar, odată cu venirea iernii, provocările guvernului vor deveni și mai mari, și mai presante. Săptămâna trecută, Office for Fiscal Responsibility (OBR) a declarat că pentru 2023 și 2024, calitatea vieții ar putea scădea cu până la 7%, cea mai mare din istorie, care anulează progresul economic făcut în ultimii opt ani.

Însă, cu următoarele alegeri programate abia în 2025, va uita publicul britanic de greșelile conservatorilor, când vor merge la vot?

„Cred că situația de acum e similară cu cea din anii ‘90. Am avut criză economică în 1992 și în 1993, iar aceste chestiuni tot i-au lovit pe conservatori la alegerile din 1997. Cred că oamenii tind să aibă o memorie politică de scurtă durată, dar când vine vorba de chestiuni atât de majore, care le afectează semnificativ traiul și calitatea vieții, nu cred că nemulțumirile vor dispărea până la următoarele alegeri, pentru că nici inflația nu va dispărea. Poți uita că Johnson a încălcat regulile în lockdown sau că nu știu care politician a avut o aventură, dar când situația te afectează în mod direct, nu cred că oamenii uită”.
Andrew Colclough
șeful departamentului de politică al D’Overbroeck’s College - Oxford (UK)

Iar, după cum bine știm, când partidul de la guvernare face tot mai rău, opoziția mereu e în avantaj. 

După 12 ani de conservatori la putere, acum e șansa laburiștilor 

Partidul laburist nu a mai fost într-o formă atât de bună de mai bine de două decenii. Proporția votanților care cred că laburiștii ar trebui să formeze următorul guvern a ajuns la 47%, cel mai mare nivel de încredere pentru un partid de opoziție laburist, de la Tony Blair încoace (din 1997), arată un sondaj Ipsos MORI. Iar Keir Starmer, liderul laburiștilor, pare să aibă stofă de prim-ministru, măcar mai mult decât ultimul președinte al partidului, Jeremy Corbyn, un socialist convins, ale cărui opinii politice au creat numeroase controverse.

„Nu văd un val de entuziasm pentru laburiști, dar cu siguranță au un avantaj, pentru că, în calitate de partid de opoziție, critică eșecurile guvernelor conservatoare și vorbesc despre cum vor ajuta oamenii obișnuiți, și nu doar elita. Dar, cum am văzut și cu anunțul bugetului, agenda conservatorilor pe plan economic nu e chiar atât de diferită de cea a laburiștilor: conservatorii au fost nevoiți să crească cheltuielile, din cauza pandemiei. Jeremy Hunt (actualul ministru de Finanțe, n.r.) a anunțat că va crește impozitele în anumite zone pentru cei mai înstăriți. Astfel, laburiștii n-au cum să zică: conservatorii au tăiat impozitele, în timp ce noi le-am crescut. Nu, dar ce pot să zică e că partidul conservator a fost forțat de circumstanțe și de contextul incert al crizelor să ia aceste decizii, pe când partidul laburist face asta din principiu. Dar, acest mesaj e mai dificil de transmis publicului decât pare”, trage linie Andrew Colclough, profesor de politică din Marea Britanie.

Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Mălina Mîndruțescu

    Mălina este jurnalistă și pasionată de politică, cultură, digitalizare și consum. Cu studii în Marea Britanie și Statele Unite, ea este absolventă de Istorie & Politică la Queen Mary University of London și deține un Master în Terorism & Violență Politică de la University of St. Andrews.

    Specializată în politică americană și studii de securitate, Mălina caută mereu să iasă din bula de confort, iar prin poveștile pe care le scrie, dorește să gasească mereu acel unghi nou și inedit. A fost publicată în presa internațională, precum Foreign Policy și Balkan Insight.

    Colaborează cu analize pe politică externă pentru True Story Project, proiect al German Marshall Fund.

    malina.mindrutescu@panorama.ro


Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc