UPDATE | Acord pentru o coaliție de guvernare în Germania care să încheie era Merkel
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
UPDATE 24 noiembrie 2021
La aproape două luni de la alegerile din Germania, Olaf Scholz, liderul social-democraților din această țară (SPD), a anunțat că negocierile pentru formarea unei coaliții de guvernare s-au încheiat. Este începutul unei noi ere în Germania, după 16 ani cu Angela Merkel la conducerea celei mai mari economii europene.
Astfel, viitorul guvern de la Berlin va fi format din SPD, Verzi și din liberalii FDP și ar urma să fie învestit în următoarele două săptămâni. Asta înseamnă că Olaf Scholz va deveni noul cancelar german chiar înainte de Crăciun.
Acordul de coaliție al celor trei partide se concentrează pe felul în care va arăta tranziția Germaniei la o economie verde. Măsurile climatice sunt, după cum era de așteptat, element central în planurile viitoarei guvernări.
Punctual, iată câteva dintre planurile noii coaliții germane:
- renunțarea la cărbune, ideal până în 2030;
- tot până în 2030, 80% din mixul energetic să provină din surse regenerabile;
- cel puțin 15 milioane de mașini electrice pe drumurile nemțești – din nou, până în 2030;
- 2% din teritoriul țării să fie folosit pentru energie eoliană;
- sprijin intensificat pentru proiecte de hidrogen;
- imigranții vor putea aplica pentru cetățenie germană după 5 ani de ședere;
- salariul minim va fi majorat la 12 euro pe oră.
- scăderea vârstei de vot la 16 ani.
În continuare, articolul publicat inițial cu ocazia alegerilor, în care veți găsi detalii despre viitorul cancelar german, Olaf Scholz, și cum ar putea arăta era Merkel:
După 16 ani de guvernare conservatoare, stânga (SPD) a câștigat la limită alegerile parlamentare din Germania. Creștin-democrații Angelei Merkel (CDU) au avut cel mai prost scor din ultimii 70 de ani.
Problema, atât pentru învingătorii social-democrați, cât și pentru celelalte partide, e că politica germană e mai fragmentată ca niciodată. Asta face ca următorul pas, formarea unei coaliții, să fie extrem de complicat. Partidele de pe locurile 3 și 4, adică Verzii și liberalii (FDP), pot face coaliție cu oricare dintre marile partide.
În funcție de rezultatul negocierilor, vom afla cum se va transforma economia numărul 1 a Europei și ce va însemna asta pentru noi.
CUM ARATĂ GERMANIA PE CARE O LASĂ MOȘTENIRE ANGELA MERKEL
UPDATE 27 septembrie, 08.00
Rezultatele parțiale oficiale confirmă victoria la limită a SPD:
UPDATE 26 septembrie, 19.30
Exit-poll-ul ZDF îi pe social-democrați cu un avans de două puncte în fața creștin-democraților din partidul Angelei Merkel, care, indiferent de rezultatele finale, pare că vor avea cel mai prost scor din ultimii 70 de ani.
CDU/CSU: 24%
SPD: 26%
Verzii: 15%
FDP:12%
AfD: 10%
Die Linke: 5%
Sursa: ZDF/BBC
Deși sunt pe locul al treilea, Verzii vor avea, probabil, cea mai bună poziție de negociere, pentru că ei pot face coaliție și cu social-democrații (varianta lor preferată), și cu conservatorii.
Foarte important, rezultatele exit-poll nu includ voturile prin corespondență, care de această dată au fost foarte numeroase – până la 40%, potrvit The Guardian.
Indiferent la care exit-poll ne uităm, știm deja că, dat fiind cât de strânsă e cursa, negocierile pentru formarea unor coaliții vor fi foarte grele și ar putea include trei partide. Cel mai probabil, negocierile se vor întinde pe parcursul următoarelor luni.
Angela Merkel rămâne cancelar până la formarea unui nou guvern. Dacă rămâne în funcție până la finalul anului, va fi cel mai longeviv cancelar german din istorie. După 16 ani la putere, ea este deja cel mai longeviv lider din UE.
UPDATE 26 septembrie, ora 19:05
ALEGERI GERMANIA 2021, PRIMELE REZULTATE: Exit-poll-urile indică o cursă extrem de strânsă:
După cum era de așteptat, creștin-democrații Angelei Merkel au de departe cel mai slab rezultat din anii 50 încoace.
Foarte important de subliniat e că liberalii din FDP au un scor egal cu extrema dreapta, AfD, în aceste prime rezultate tip exit poll.
Totul despre aceste alegeri – candidați, planuri pentru economia Germaniei și cine sunt cei mai probabili succesori ai „tronului” Merkel, mai jos, în articolul nostru inițial:
După una dintre cele mai palpitante campanii electorale din istoria recentă, nemții au avut, pe 26 septembrie, alegeri prin care să decidă cine și ce vine după Angela Merkel. Chiar și după încheierea votului, toți ochii rămân pe Germania. Europa așteaptă să vadă cine va fi noul cancelar german și dezbate fără succes cine va umple golul de leadership odată ce rămâne fără „managerul de crize” din ultimii 16 ani.
Mai aproape de casă, România are și ea un interes real în acest scrutin. Germania e de departe cel mai mare partener comercial al țării noastre (grafic, AICI).
Țara este colosul economic al continentului, un simbol al prosperității și al chibzuinței fiscale. E liderul Eurozonei.
Totuși, se tem analiștii, Angela Merkel lasă moștenire o economie cu anumite vulnerabilități și probleme structurale nerezolvate. Dependența economică de piața chineză, care e fundamental imprevizibilă, lipsa unei infrastructuri digitale adecvate și politica haotică privind energia nucleară sunt câteva dintre aceste vulnerabilități. Peste ele, se vor suprapune reforme care vor fi făcute pe repede înainte în anii următori, pentru a gestiona criza climatică.
Deși în mod tradițional alegerile germane sunt lipsite de dramă, ultimele luni au fost surprinzătoare. Am asistat la o prăbușire a conservatorilor și o ascensiune a social-democraților. Aceștia din urmă sunt conduși de ministrul de Finanțe în exercițiu, Olaf Scholz.
Pe ultima sută de metri a campaniei, cursa arată așa: pe primul loc, sunt social-democrații (SPD), urmați de creștin-democrații (CDU/CSU) lui Merkel și, pe locul al treilea, de noul mare jucător din politica germană, Verzii. Diferența față de ultimele alegeri e uriașă:
În acest moment, Angela Merkel pare că va fi înlocuită de actualul său ministru de Finanțe, social-democratul Olaf Scholz (partidul lui Merkel e CDU, creștin-democrat), porclit și „Teflon-Scholz”, pentru că scandalurile, deși există, pur și simplu nu se lipesc de el.
Într-un interviu acordat Panorama, analistul german Rafael Loss arată cum Scholz a reușit să facă o echilibristică interesantă: pe de-o parte, a luat ce i-a folosit pentru capital electoral din activitatea lui de ministru sub Merkel, pentru a le arăta nemților că are experiența necesară pentru a conduce țara. De cealaltă parte, însă, pentru că n-a fost el la cârmă, poate să nu-și asume vina politică pentru greșelile imputate cabinetului Merkel.
Angela Merkel nu pleacă încă
Deși votul e duminică, Angela Merkel nu pleacă deocamdată nicăieri. Ea trebuie să aștepte formarea unei noi coaliții de guvernare și învestirea unui nou cancelar. Dacă ne bazăm pe istoria recentă, acești pași pot dura între una și șase luni, pentru că, la cum arată cursa acum, negocierile nu vor fi deloc simple. Chiar liderul creștin-democraților, Armin Laschet, spune că nu crede că Germania va avea un guvern nou mai devreme de sfârșitul anului.
În tot acest timp, Angela Merkel rămâne cancelar interimar. Iar dacă va sta în funcție până în decembrie, îl va depăși pe Helmut Kohl și va deveni cel mai longeviv cancelar german (pe Konrad Adenauer l-a întrecut la sfârșitul lui 2019).
Înainte de a vedea candidații și scenariile pentru ce se va întâmpla în Germania, facem un scurt îndrumar: Ce se votează, de ce contează și ce vor nemții? (Click pe întrebări pentru a vedea răspunsurile)
Membrii Bundestagului, Parlamentul federal german. Pe baza acestor alegeri, se formează următorul guvern. Adică se decide cine conduce cea mai mare economie europeană.
În primul rând, se încheie „Era Merkel”, una în care s-a scris istorie în Europa.
Pe urmă, e prima dată când un cancelar german în exercițiu nu mai candidează pentru a fi reales. Dacă ar fi făcut-o, cel mai probabil că ar fi câștigat iar.
În fine, dacă e ceva ce putem constata când tragem linie după Era Merkel e că e foarte important pentru toată Europa cine e cancelar la Berlin. Până să se afirme alt stat membru (Ça va, la France?), Germania rămâne liderul Europei.
Chiar dacă suntem în valul patru al pandemiei, nu Covid-19 e cea mai mare grijă a nemților în aceste alegeri. Clima e.
47% dintre alegătorii germani spun că schimbările climatice sunt cea mai mare problemă a momentului. Procentul pentru pandemie e de 28%, iar migrația și inegalitatea socială au 13, respectiv 12 procente.
E adevărat, în întreaga Europă e un val de conștientizare a nevoii urgente de a gestiona efectele schimbărilor climatice și a face tranziția verde în toate sectoarele, cât mai curând posibil. Panorama a explicat AICI războiul european contra poluării și implicațiile economice.
Totuși, dezbaterea germană pe acest subiect e chiar mai interesantă decât în restul Europei, în parte și pentru că vorbim despre „înverzirea” celei mai mari economii de pe continent, cea care e, de exemplu, un producător uriaș de mașini (în condițiile în care motoarele diesel și benzină își trăiesc ultimii ani).
O măsură a seriozității dezbaterii germane privind clima: anul acesta, Curtea Constituțională de la Berlin a dat o decizie istorică, urmărită cu fascinație în întreaga lume. Pe scurt, judecătorii au spus că planul climatic al țării e neconstituțional, pentru că lasă prea mult din povară în seama generațiilor următoare.
Cantitatea de emisii permise până în 2030 e prea mare și reduce considerabil opțiunile pe care viitoare generație le va avea pentru a se proteja de efectele schimbărilor climatice. Or, a spus Curtea, guvernul federal are o obligație constituțională de a se asigura că reduce efectele schimbării climatice. Altfel, germanilor nu le sunt respectate drepturi fundamentale – lupta împotriva efectelor schimbărilor climatice face parte din datoria statului de a asigura securitatea și bunăstarea cetățenilor.
Astfel, până la sfârșitul lui 2022, următorul guvern german trebuie să modifice legea privind clima, astfel încât țintele de emisii din viitorul foarte apropiat (până în 2030) să fie mai ambițioase și să fie clar ce urmează să se întâmple după această bornă, pentru a ne asigura că există un echilibru al poverii între generații. Noile măsuri vor avea efecte uriașe în toate sectoarele economiei germane.
Așa ajungem și la alt element care ne arată miza acestor alegeri: deși toate cele trei partide cel mai bine clasate în sondaje au planuri de înverzire a economiei și de reducere a emisiilor, măsurile efective diferă. La fel și prețul lor și cât din el va fi resimțit de contribuabilul german, cât de mediul de afaceri și cât va fi suportat de stat.
„Candidatul-Teflon”, favorit să o înlocuiască pe Merkel
Cele mai mari șanse de a deveni următorul cancelar german le au doi politicieni cu foarte multă experiență la vârful puterii germane, simboluri ale status quo-ului, și o candidată tânără care reprezintă subiectul care a crescut cel mai mult ca importanță în ochii germanilor: clima.
În pole position: SPD și Olaf Scholz
La cum stăteau lucrurile la final de campanie electorală, candidatul social-democraților germani (SPD) are cele mai mare șanse să devină următorul cancelar.
Ce trebuie să știm despre el: Olaf Scholz (62 de ani) s-a prezentat drept politicianul cu experiență și un cârmaci de încredere al economiei germane. A promis creșterea salariului minim la 12 euro pe oră, că nu vor fi scutiri de taxe pentru cei bogați, că va extinde programul de locuințe sociale și că Germania va fi o economie neutră din punct de vedere a amprentei de carbon.
Foarte interesant e că, pe măsură ce data alegerilor se apropia, marketingul lui electoral a mizat pe faptul că alegătorii vor vedea în el succesorul firesc al Angelei Merkel.
Ba mai mult, Scholz însuși a încercat să-i convingă pe nemți de cât de multe lucruri are în comun cu actuala lui șefă. Asta deși el nu e candidatul partidului Angelei Merkel. Actualul ministru de Finanțe a dus lucrurile chiar mai departe: a început să copieze gestul-simbol al Angelei Merkel, acel triunghi cu mâinile.
E greu de imaginat multe țări în care contracandidatul partidului care e la putere de 16 ani ar încerca să câștige alegerile folosind cartea continuării status quo-ului.
Tactica lui Scholz nu a rămas neobservată de către Angela Merkel, care a încercat să-i convingă pe alegători că lucrurile nu vor fi „business as usual” cu social-democratul în funcția de cancelar și că ei doi au agende diferite.
La fel ca Merkel, însă, Scholz e foarte cerebral și se ferește de artificii electorale. Criticii l-au descris drept „robot” și au propagat porecla „Scholzomat”. Întrebat în campanie dacă nu e prea lipsit de emoție, a replicat că el „candidează pentru postul de cancelar, nu de director de circ”.
Olaf Scholz nu e tocmai fără pată. Numele lui e legat de mai multe scandaluri, inclusiv colapsul firmei de plăți Wirecard (una dintre cele mai mari fraude din istoria recentă a Germaniei). Totuși, nimic nu pare să se prindă de el. Așa a ajuns să mai colecționeze o poreclă, „Teflon-Scholz”.
Cel care a pierdut deja: Armin Laschet
Indiferent de ce se va întâmpla la alegerile din 26 septembrie și, mai important, la negocierile politice de după, candidatul partidului lui Merkel, Armin Laschet (60 de ani), a pierdut deja această cursă, spun criticii.
Nu putem descrie altfel faptul că a pornit la drum drept favoritul detașat, cu șanse covârșitoare de a o succeda pe Angela Merkel (în definitiv, creștin-democrații au dat cancelarul în 52 din ultimii 72 de ani) și a ajuns să aibă în sondaje un scor la jumătate față de cel pe care CDU/CSU îl avea cu nici 10 ani în urmă. S-a întâmplat asta din cauza multor gafe făcute de Laschet. Nu a fost doar vina lui, însă. Laschet plătește și polițele impuse de germani partidului de guvernământ, pentru gestionarea unor probleme la zi.
Pentru români, Armin Laschet va rămâne autorul nefericitului comentariu despre cum muncitorii români și bulgari aduceau Coronavirusul în Germania. „Românii și bulgarii sunt de vină dacă Armin Laschet nu ajunge cancelar”, a fost replica inspirată a unui comediant german la acel moment.
Insurgența verde: Annalena Baerbock
Singura femeie din cursa pentru cancelar și prima candidată a Verzilor la această funcție, Annalena Baerbock (40 de ani) pare că-și va duce partidul la un scor record.
Verzii și-ar putea dubla scorul de la alegerile precedente. Au făcut asta reinventându-se.
În loc să meargă pe drumul clasic al ecologiștilor, au ales să caute un „pact” cu mediul de afaceri, pentru a obține o tranziție verde ambițioasă. Dat fiind contextul european care face inevitabilă această tranziție și, chiar mai important, interesul nemților pentru problemele climatice (cu atât mai mult, după inundațiile cumplite de vara aceasta), mediul de business a devenit interesat de platforma Verzilor.
Ca informație de context: primul land în care Verzii au ajuns la guvernare (în coaliție) este tocmai Baden-Württemberg, unde se află sediile Porsche, Daimler și Bosch. Asta se întâmpla în 2011 și ecologiștii n-au mai plecat de la putere de atunci și au arătat că Verzii pot face casă bună cu industria.
Anul acesta, campania electorală a Verzilor a fost centrată, după cum era de așteptat, pe planuri ambițioase privind clima, dar și pe investiții publice, precum și o mai bună integrare europeană și o poziție mult mai dură în relația cu China și cu Rusia.
Totuși, nici campania lui Baerbock nu a fost lipsită de controverse. Un exemplu: candidata Verzilor a fost vizată chiar și de un scandal de plagiat.
Planurile partidelor, comparate
„În timpul campaniei electorale, Olaf Scholz și SPD au pus ușor mai mult accent pe problematici sociale”, explică Rafael Loss, de la European Council on Foreign Relations, în discuția cu Panorama.
„CDU și Armin Laschet au vorbit mai mult despre probleme de securitate, de exemplu, și despre eliberarea economiei de povara covârșitoare a birocrației. Cu toate că nu pot duce foarte bine argumentul transformării sistemice, dat fiind că tot CDU a fost la putere și în ultimii 16 ani. Ceea ce înseamnă, de fapt, că Laschet dă vina pe propriul partid că a copleșit economia cu atâta birocrație. În fine, Verzii s-au concentrat pe problemele climatice și au încercat să le transpună în celelalte politici”, adaugă expertul german.
El spune că, în ceea ce privește relația cu Uniunea Europeană și agenda climatică, există, fie și la nivel superficial, asemănări între platformele principalelor trei partide germane de la aceste alegeri. Diferențele cu adevărat semnificative se văd doar la o privire mai atentă, atunci când ne uităm la detaliile din planurile fiecărui partid.
În ceea ce privește Europa, SPD și Verzii merg mai degrabă pe filosofia lui Emmanuel Macron, a unei Europe puternice, suverane în relația cu economia globală, preocupată de chestiuni precum statul de drept în UE, explică același expert de la Berlin. De cealaltă parte, CDU e mai conservator din punct de vedere fiscal, mai aliniat cu așa-zisele economii frugale ale Europei.
„Verzii au cel mai comprehensiv plan de acțiuni climatice și au dus clima în toate celelalte zone de politici de care e responsabil guvernul federal. Asta pentru că dacă ești conștient că schimbările climatice afectează toate laturile vieții, atunci răspunsul la schimbările climatice trebuie să țină cont și de chestiuni precum dreptatea socială, transformarea economiei, digitalizare , reforma taxării, politica externă și cum își vede Germania rolul în Europa și în lume”, a mai explicat analistul ECFR.
Tocmai pentru că știm că schimbările climatice îi preocupă pe foarte mulți dintre nemți, nu e surprinzător că Verzii o duc atât de bine în sondaje. „Am putea spune că ar fi trebuit s-o ducă chiar mai bine decât atât”.
Dezbaterea națională e cât o să-l coste pe fiecare neamț în parte transformarea economiei pentru a face o tranziție verde. „Un astfel de efort nu poate fi decât foarte scump. Dar dacă pui în balanță cu costurile care ne așteaptă dacă nu facem nimic acum…”, mai spune Rafael Loss.
Scenarii post-alegeri: cine va conduce Germania
Trebuie să ținem cont de următoarea stare de fapt: politica germană e foarte fragmentată. Șansele ca un partid să aibă majoritate de unul singur sunt inexistente. Oricine va câștiga va avea nevoie de un partener de coaliție. Sau de mai mulți.
Ca să înțelegem cât de greu e ca un partid german să aibă majoritate absolută, așa ceva s-a întâmplat doar o dată în istoria postbelică a Germaniei, în anii ‘50.
Din acest punct, începe puzzle-ul de posibile coaliții, după ceea ce se arată a fi cel mai imprevizibil scrutin din istoria recentă a acestei țări. Culoarea acestei coaliții va avea un impact cert asupra economiei germane.
Calculele din ultimele săptămâni de campanie spuneau că, cel mai probabil, nu va fi posibilă formarea unei coaliții din numai două partide. Mai toate scenariile realiste spun că Verzii vor reveni la guvernare (au mai fost la guvernare cu SPD înainte de venirea la putere a Angelei Merkel), crede Rafael Loss, de la ECFR Berlin.
Culorile care pot transforma cea mai mare economie a Europei
În ajunul alegerilor, cea mai probabilă alianță se arată „coaliția-semafor”, denumită astfel după culorile partidelor: roșu (socialiștii din SPD), galben (liberalii din FDP) și verde (Verzi). Într-o „coaliție-semafor”, cancelarul probabil e Olaf Scholz (SPD).
Tot el ar fi cancelar și într-o coaliție de stânga, care ar aduce stânga radicală la guvernare, în configurația SPD, Verzi și Die Linke. Cu acest scenariu a încercat Angela Merkel să-i sperie pe nemți, spre finalul campaniei electorale. E greu de imaginat cum ar putea să stea Die Linke la guvernare, dat fiind că e un partid anti-UE, anti-NATO și care nu crede că schimbările climatice sunt provocate de om.
Altă variantă ar putea fi o coaliție mai conservatoare cum am mai văzut în timpul Angelei Merkel, așa-zisa „coaliție Jamaica”, din nou, tot după culorile partidelor. În varianta Jamaica, culoarea roșie a SPD e înlocuită de negru, reprezentându-i pe creștin-democrații din alianța CDU/CSU. Armin Laschet (CDU/CSU) ar fi cel mai probabil cancelar al unei „coaliții Jamaica”.
Desigur, nu e exclus nici o mare coaliție, la fel ca acum, între CDU/CSU și SPD. În acest scenariu, e mai complicat de prevăzut cine va fi cancelar, între Armin Laschet și Olaf Scholz.
În primul rând, nemții nu își aleg direct cancelarul. Cronologia e următoarea: cetățenii aleg membrii Parlamentului. Parlamentarii aleși decid cine e cancelarul. Dacă nu se înțeleg, decizia poate ajunge la președinte.
Germania are un sistem electoral mixt. Pe scurt, combină sistemul de reprezentare proporțională cu cel majoritar. Asta pentru că sunt două buletine de vot.
Pe primul dintre ele, se votează un politician local. Aici, suntem în logica sistemului majoritar. Candidatul cu cele mai multe voturi ajunge automat în Bundestag. Pe al doilea buletin, se votează partidul.
Dacă e să le comparăm, al doilea vot e cel mai important, pentru că decide procentul de mandate al fiecărui partid în componența viitoarei legislaturi.
Pragul electoral național e de 5% (la fel ca în România) sau 3 circumscripții individuale câștigate de partidul care vrea să intre în Bundestag.
Numărul locurilor din Parlament e de minimum 598. El nu e fix, însă, ci e decis de al doilea buletin de vot. Actualul Bundestag e cel mai mare din istorie, cu 709 parlamentari.
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
