#Alegeri2024

Campanie cu bani de acasă. Cât i-a costat pe candidații independenți să intre în lupta cu partidele

Computer Hope Guy
Candidații independenți sunt cei care se zbat cel mai mult în campaniile electorale, totul pe banii lor/ Grafică Foto: Dana Mischie

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

La dublele alegeri care s-au încheiat, s-au întrecut nu doar reprezentanții unor partide, ci și candidați independenți, doar cu propriile mijloace sau cu ajutorul donațiilor de la susținători.

Am vrut să vedem ce înseamnă, din punct de vedere financiar, drumul independenților către scaunele de primari, așa că am urmărit ce cheltuieli au declarat aceștia, de când a început campania electorală. Am mers și direct la sursă, către candidați independenți din toate zonele țării. În ciuda transparenței invocate adesea în discursuri, nu ne-au răspuns toți cei invitați să o facă.

  1. Până în primele zile ale lunii iunie, partidele cheltuiseră în campania pentru locale 82 de milioane de lei, iar candidații independenți declaraseră cheltuieli de 3,4 milioane de lei, conform celor mai recente date ale Autorității Electorale Permanente. Pentru comparație, cheltuielile electorale declarate de PSD doar pentru București au fost de 1,8 milioane de lei. În toată țara, social-democrații au declarat cheltuieli de 30 de milioane de lei.

  2. Precampania electorală din acest an a fost dominată de ideea de candidat independent și nu în sensul că astfel de actori politici au  fost mai mulți ca în alți ani, ci în sensul în care chiar partidele politice de forță au vrut să susțină astfel de candidați. 55% dintre români ar prefera un independent în detrimentul unui membru de partid, conform unui sondaj publicat la începutul anului.

  3. Favoriții în cursa pentru Primăria Capitalei au scos din buzunar cele mai mari sume pentru campaniile lor electorale, probabil și pentru că sunt mai siguri că vor îndeplini regula pentru rambursare setată de Autoritatea Electorală Permanentă: aceea de a obține măcar 3% din voturile valabil exprimate pentru funcția la care candidează.

  4. Candidatul independent la primăria Sibiu, Alexandru Găvozdea, a investit serios în imaginea sa încă din precampania electorală, pe parcursul căreia a cheltuit 94.000 de euro (TVA inclus). La polul opus, Teodora Munteanu, candidata independentă la primăria Suceava, a pornit la drum în precampanie cu doar 60 de euro.

  5. Cât despre europarlamentare, independenții români care au vrut un loc la Bruxelles s-au zbătut mult în precampanie, comparativ cu candidații din alte state ale UE. Au trebuit să strângă 100.000 de semnături, în timp ce în alte țări, vorbim de o taxă și de doar câteva mii sau sute de semnături.

Totuși, din aceste două surse, începe să se contureze o imagine clară: drumul financiar al independentului către un mandat de primar sau de consilier local/județean e mult mai anevoios, în comparație cu milioanele de euro cheltuite de partide, în campanii.

Până în primele zile ale lunii iunie, partidele cheltuiseră în campania pentru locale 82 de milioane de lei, iar candidații independenți declaraseră cheltuieli de 3,4 milioane de lei, conform celor mai recente date ale Autorității Electorale Permanente.

Pentru comparație, cheltuielile electorale declarate de PSD doar pentru București au fost de 1,8 milioane de lei, conform raportului Expert Forum. În toată țara, social-democrații au declarat cheltuieli de 30 de milioane de lei, pentru alegerile locale.


Citește și: Cum ne mișcăm prin București după patru ani cu Nicușor Dan, primarul care și-a asumat mobilitatea urbană ca prioritate
Averea din fotoliul de la Bruxelles. Cum s-a schimbat avuția europarlamentarilor români, după 5 ani de mandat
Este AUR de capul lui la europarlamentare? Cum i se aude mesajul în corul partidelor de extremă dreapta din Europa

În 2024, și românii, și partidele și-au dorit un independent

Pentru alegerile locale am avut 207.390 de candidaturi oficiale în toată țara, pentru toate funcțiile implicite: primari, președinți de consilii județene, consilierii locali și județeni. Dintre aceste candidaturi, 1.118 au fost independente.

De altfel, precampania electorală din acest an a fost dominată de ideea de candidat independent, și nu în sensul că astfel de actori politici au  fost mai mulți ca în alți ani, ci chiar partidele politice de forță au vrut să susțină astfel de candidați.

Să nu uităm că la primăria Capitalei, Nicușor Dan este un independent susținut de Alianța Dreapta Unită, iar inițial, coaliția formată din PSD și PNL îl susținuse pe independentul Cătălin Cîrstoiu, medic ortoped și managerul Spitalului Universitar București.

De altfel, 55% dintre români ar prefera un independent în detrimentul unui membru de partid, conform unui sondaj publicat la începutul anului.

Are sens, dacă ne gândim la psihologia colectivă a românilor. Sunt sătui de aceleași partide în frunte, opuse ca ideologie, dar care fac constant coaliții atunci când le este în avantaj. Sau de partide care s-au ridicat pe o bază puternică a unui electorat care spera într-o schimbare serioasă.

Candidații la Primăria Capitalei s-au împrumutat mult sau deloc

În cele din urmă rămân, deci, independenții, neafiliații, cei care chiar coboară în stradă lângă cetățean, cei care trebuie să convingă voluntari să-i susțină și cei care scot bani, de cele mai multe ori, strict din propriul buzunar, doar pentru a avea șansa să participe în jocul electoral.

De pildă, favoriții în cursa pentru Primăria Capitalei au scos din buzunar cele mai mari sume pentru campaniile lor electorale, conform raportului Expert Forum. Probabil și pentru că sunt mai siguri că vor îndeplini regula pentru rambursare ulterioară a banilor, setată de Autoritatea Electorală Permanentă: aceea de a obține măcar 3% din voturile valabil exprimate pentru funcția la care candidează.

La polul opus, candidatul Sebastian Burduja, de pildă, nu a declarat contribuții electorale deloc.

0 lei
s-a împrumutat Gabriela Firea pentru fondurile de campanie
0 lei
a dat, din venituri proprii, Cristian Popescu Piedone pentru fondurile de campanie
0 lei
s-a împrumutat Nicușor Dan pentru fondurile de campanie

Candidații independenți care au pus la bătaie bani în nume personal, la fel cu Nicușor Dan

Dintre candidații independenți din toată țara, Nicușor Dan a contribuit cu cei mai mulți bani la propria campanie – 180.000 de lei (circa 36.000 euro). Îl urmează însă îndeaproape alți șase candidați din țară, cu câte 165.000 lei, suma maxim admisă pentru contribuțiile la campania unui candidat la primăria unui municipiu reședință de județ.

La Târgu Mureș, pare că s-a dus printre cele mai dure lupte pentru primărie, între independenți care au pus la bătaie această sumă: Zoltan Soos, Rodica Baciu și Cosmin Pop.

Apoi, tot 165.000 lei au declarat drept contribuții proprii și Adrian Găzdaru (Bacău), Sabin Sărmaș (Cluj) și Lucian Alexandru Găvozdea (Sibiu).

De profesie arhitect, candidatul sibian a investit serios în imaginea sa încă din precampania electorală, pe parcursul căreia a cheltuit 94.000 de euro (TVA inclus), după cum a transmis acesta pentru Panorama.

În ceea ce privește comunicarea, Găvozdea a cheltuit sume similare pentru aparițiile în presă, respectiv pentru social-media. Totuși, pentru că astăzi, indiferent de vârstă, aproape orice cetățean are măcar Facebook, sibianul a înclinat mai mult balanța de plăți în această direcție.

0 euro
a cheltuit candidatul independent la primăria Sibiu pentru apariții în presă
0 euro
a cheltuit independentul din Sibiu pentru promovarea în social media

Acești bani din precampanie provin din veniturile proprii ale lui Găvozdea și ale soției sale, cei doi deținând un birou de arhitectură. S-au adăugat și donațiile de la persoane fizice, primite atât printr-o platformă de plăți online, cât și direct la notar.

„Persoanele care au donat sunt cunoscuți și prieteni din industrii diferite, de regulă antreprenori, majoritatea din afara Sibiului, pe care i-am cunoscut de-a lungul vieții și carierei, care au apreciat inițiativa și au dorit să contribuie și sub această formă”, a explicat independentul de la Sibiu, pentru Panorama.

Începând cu 10 mai, data debutului campaniei electorale propriu-zise, finanțarea pentru campania sibianului a venit exclusiv din venituri proprii.

„Plafonul bugetar pentru campania electorală la funcția de primar pentru municipiu reședință de județ este de 50 salarii minime brute pe economie, deci 165.000 lei, deci circa 33.000 euro. Vom cheltui integral această sumă, în felul următor: 10% presă tipărită, aproximativ 30% pentru online (presă și social media), circa 25% cercetări sociologice, circa 5% tipărituri și afișe electorale, respectiv circa 30% consultanță”, ne-a precizat Găvozdea în legătură cu distribuția cheltuielilor în campania oficială, cu aproximativ o săptămână înainte de ziua alegerilor.

Dacă ne uităm la precampania lui Nicușor Dan, acesta a cheltuit de patru ori mai mult decât Găvozdea. Doar de la USR, a primit 100.000 de euro, iar apoi a primit de trei ori mai mulți bani din donații, de la aproximativ 3.000 de persoane, conform bilanțului prezentat la trei ani și jumătate de mandat.

În total, actualul primar al Capitalei a strâns din donații 310.000 euro, în precampania electorală.

„Cheltuielile au fost de ordinul a 180.000 pe panotajul stradal, între 150-180.000 euro publicitate online – postări pe Facebook și Google sponsorizate – pe sondaje – 30.000 euro, în rest filmări și diverse servicii”, a spus Nicușor Dan.

Independenți pe bani puțini. Cursa pentru Suceava a pornit cu 60 de euro 

Totuși, candidați precum Nicușor Dan sau sibianul Alexandru Găvozdea, arhitect cu o anumită reputație în orașul său, sunt niște excepții. Majoritatea independenților care se bat pentru funcțiile locale nu pornesc cu un asemenea avânt financiar în cursă.

De exemplu, la Timișoara, Alin Cristian Moș, fost membru al USR, plecat singur în cursa pentru primăria orașului de pe Bega, a cheltuit în precampanie doar 13.000 de lei, adică circa 2.600 euro. O diferență destul de mare față de cei 94.000 de euro ai candidatului de la Sibiu.

Totuși, această sumă este modică și pentru că Moș și-a început strângerea de semnături cu doar 10 zile înainte de finalizarea termenului pentru depunerea lor, după cum a explicat chiar el pentru Panorama. Astfel, s-a bazat în special pe efortul voluntarilor care s-au mobilizat rapid și au strâns semnături cu spor.

„Realist, singurele costuri pe care le-am avut atunci au fost cele legate de printarea listelor și carburantul pentru mașina și motocicleta cu care m-am deplasat prin oraș. Apoi, am mai investit în advertorialele din presă și apoi în promovarea online”, a detaliat Alin Cristian Moș, pentru Panorama.

Spre deosebire de candidatul de la Sibiu, cel de la Timișoara ne spune că a făcut invers: a investit mai mult în aparițiile plătite în presa online, decât în social media. În rest, în timpul campaniei, a început în special în ultima parte a ei să învestească mai mult în postările de pe rețelele sociale.

Moș a contribuit cu 9.000 de lei (1.800 euro) din banii personali la campania sa electorală, în care a declarat cheltuieli de 8.000 de lei, conform datelor AEP dinainte de alegeri.

La Craiova, independentul Aurelian-Leonard Dan a investit, în timpul campaniei de strângere de semnături, 5.000 lei care s-au dus pe tipărirea listelor cu tabele, pe tricouri cu inscripții electorale, respectiv pentru mâncare, răcoritoare și transport pentru voluntarii care s-au deplasat în oraș, pentru a-i strânge semnăturile necesare validării candidaturii.

La momentul în care ne-a răspuns la întrebări, (23 mai), Dan cheltuise în campania electorală oficială aproximativ 15.000 lei, cheltuieli care se regăsesc și în cele declarate la AEP, până înaintea alegerilor. De altfel, 15.000 de lei a fost și contribuția sa personală la propria campanie, conform datelor AEP.

La același moment, Aurelian-Leonard Dan spunea că intenționa să cheltuie până la sfârșitul campaniei alți 10.000 lei: jumătate pe pliante, iar restul tot în categoria cheltuieli de protocol, deci dedicați voluntarilor.

În fine, printre cei mai umili financiar candidați a fost Teodora Munteanu care a aspirat la scaunul de primar al Sucevei. În precampanie, ea a cheltuit doar 300 de lei (circa 60 de euro), după cum a declarat pentru Panorama.

Defalcat, asta s-a tradus, scurt și la obiect în: 200 de lei pentru o masă pliabilă și 100 de lei pentru hârtii, tuș la imprimantă și pixuri.

Când a început campania oficială, candidata din Moldova a început totuși să intre în economii. Cel mai mult a cheltuit în social media: a plătit 7.500 lei pentru postări sponsorizate și alți 750 de lei, comisionul unei agenții care a ajutat-o în acest demers.

„În presă am investit doar 2.000 lei pentru patru articole, într-un ziar mai prietenos cu mine, și alți 2.300 lei pentru o apariție la un interviu la radio care transmite și live, pe Facebook”, a adăugat Munteanu.

În cele din urmă, până la finalul campaniei, candidata de la Suceava a mai cheltuit aproximativ 10.000 de lei pentru flyere și distribuția lor, prin intermediul unei firme specializate, „deoarece eu candidez independent și nu reușesc singură”, după cum ne-a explicat aceasta.

În total, candidata independentă la primăria Sucevei a declarat la AEP contribuții proprii de 28.400 de lei (5.700 euro), pe care i-a și cheltuit.

În cursa pentru europarlamentare, România pune piedică independenților

Să nu uităm și de celelalte alegeri care tocmai s-au încheiat: europarlamentarele. Aici, am avut patru candidați independenți care, prinși în vria campaniei, nu au găsit răgazul de a ne răspunde la întrebări.

Totuși, din datele oficiale ale AEP, aflăm ce sume au declarat pentru campania electorală cei mai vizibili doi independenți pentru Parlamentul European.

Nicolae Ștefănuță a declarat cheltuieli de 96.000 de lei (peste 19.000 de euro) și contribuții de 150.000 de lei, cea mai mare parte din banii personali. Din donații, Ștefănuță a strâns doar circa 6.500 de euro.

Vlad Gheorghe, plecat de la USR pentru a candida independent la al doilea mandat la Bruxelles, a declarat la AEP cheltuieli de aproape 42.000 de lei (aproape 8.500 de euro), la contribuții de 87.600 de lei (circa 17.600 euro), majoritatea din fonduri proprii.

În vreme ce Ștefănuță a avut un sprijin puternic din partea tinerilor, în special, și a unor influenceri pe care i-a atras prin temele abordate la evenimentele pe care le-a organizat în București și în unele orașe din țară, Gheorghe a abordat teme care se adresează cu precădere celorlalte categorii de vârstă, precum defrișările ilegale sau corupția.

Precampania pentru independenții români care au vrut un loc la Bruxelles a fost însă dificilă, comparativ cu a candidaților din alte state ale Uniunii Europene. Asta pentru că, deși UE nu impune un anumit prag pentru ca independenții să fie eligibili, lăsând chestiunea la latitudinea fiecărei țări, România are un prag de semnături decis arbitrar, încă din 2006.

Astfel, în vreme ce aspiranții români independenți la scaunul de europarlamentar trebuie să strângă 100.000 de semnături, în alte țări, vorbim de o taxă și de doar câteva mii sau sute de semnături.

În Austria, de pildă, sunt suficienți doar 3.600 euro și 2.600 de semnături de susținere, în Bulgaria doar 50 de euro și 2.500 de semnături, iar în Luxemburg doar 250 de semnături.

Într-o ședință mai veche a Senatului, acest număr imens de semnături necesare a venit dintr-o „explicație simplă și aritmetică” a fostului deputat UDMR Marton Arpad:

„Chiar și la alegerile locale, 0,5% sunt acele procente care trebuie adunate, având peste 18 milioane trei sute și ceva de alegători pe listele de alegători, 0,5% sunt în jur de 90.000 de semnături, deci, am scris 100.000, iar pentru partide, așa cum ați propus și dumneavoastră, să fie un prag mai greu de trecut, dublul acestui procent de 0,5, adică 1% din peste 18 milioane, ar fi 185.000 și am trecut 200.000”.

Calculul a fost făcut însă greșit, explică asociația Amper. Procentele necesare pentru locale, prevăzute de lege la vremea respectivă, erau de 2% pentru primari și 1% pentru președinții de consilii județene, dar ca procent din totalul alegătorilor din fiecare circumscripție, nu din întreaga populație cu drept de vot a României.

Articol editat de Andrei Luca Popescu


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Dana Mischie

Și-a început drumul în presă în facultate, scriind recenzii de filme și cărți pentru un blog cultural. Apoi, la master, s-a angajat la ziarul Adevărul, unde a fost pe rând redactor, reporter și apoi editor. Aici, a realizat interviuri, analize și reportaje despre personalități culturale, fenomene sociale, subiecte medicale și despre digitalizare.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x