Americanii își fac case „fragile” de lemn, iar românii nu vor să audă decât de beton. Cine e mai înțelept în construcții?

Au trecut luni de zile de la incendiile de proporții din Los Angeles, dar efortul de reconstrucție a caselor abia a început. Unul dintre motivele pentru care focul s-a extins cu rapiditate a fost și preponderența locuințelor din lemn, căci, aici, în ciuda faptului că incendiile nu sunt deloc rare, se construiește constant tot din lemn.

Motivul e unul banal, după cum ne-a evidențiat și Radu Văcăreanu, profesor de siguranța construcțiilor: asta e tradiția lor, formată pe fondul abundenței naturale a SUA, care face ca lemnul să fie mult mai accesibil decât oțelul sau betonul. La noi, în schimb, betonul e la putere. La lemn, reticența e mai mare în rândul românilor, însă am început și noi să ne aliniem trendurilor generale în construcții, astfel că au apărut firme care știu să trateze acest material natural.

Întrebat despre atitudinea românilor când vine vorba de a-și ridica o casă, profesorul spune că încă avem mulți oameni care o fac fără ajutor profesionist, în principal pentru că „deocamdată, noi nu avem o presiune foarte mare din partea asigurărilor”. Dacă s-ar întâmpla asta, atunci abordările alternative nu ar mai avea loc la fel de ușor. Are sens, mai ales dacă ne gândim că, anual, autoritățile dau peste 10.000 de sancțiuni pentru nereguli în construcții.

Panorama: În ianuarie, zona Los Angeles-ului a fost lovită de incendii masive. Nu sunt primele, probabil nu vor fi nici ultimele. Parte a motivului extinderii focului a fost și prezența mare a construcțiilor de lemn. Decurge, așadar, întrebarea: de ce tot construiesc americanii din lemn în acea zonă?

Radu Văcăreanu: E greu de dat un răspuns, nu știu exact. La ei, locuințele individuale sunt preferate. Nu sunt foarte pasionați să stea în locuințe colective. Apoi, ei, tradițional, folosesc lemnul. Pentru că e din abundență și pentru că au o tehnologie foarte bine pusă la punct. Cred că iubesc pur și simplu casele din lemn, nu asta a fost surpriza.

Surpriza a fost amploarea incendiului. Deci acolo, la câțiva ani, se mai întâmplă câte o nenorocire. Ceea ce diferă de fiecare dată este amploarea pagubelor. Acum au în jur de 17.000 de clădiri și structuri distruse, dar valorile asigurate acolo sunt extrem de mari. Prețul mediu al unei locuințe în zonă este de două milioane de dolari. Deci ei estimează pierderile acum undeva între 90 și 150 de miliarde, din care asigurate sunt doar vreo 40 de miliarde.

Dar, încă o dată, au lemnul, care poate fi un material ignifug, există metode de a-l proteja. Metodele sunt însă costisitoare. Sigur, pe de altă parte, nu cred că acolo e o problemă legată de bani, cu toate că nu toate zonele care au ars în Los Angeles sunt locuite de persoane cu venituri foarte, foarte mari.

Panorama: Știu că protecția lemnului presupune doar o rezistență de 30-40 de minute în plus, nu?

Radu Văcăreanu: Da, acum cam orice material e ignifug, depinde cât timp rezistă până când își pierde proprietățile. Așa și betonul, dacă e expus la temperaturi foarte mari pentru o durată foarte lungă de timp, și el își pierde proprietățile. Dar ai nevoie de două-trei ore până să și le piardă. În plus, acolo au fost și vânturile. Adică în momentul în care ai vânturi de 100 de mile pe oră, vă dați seama aportul acela de aer cum întețește focul.

Americanii cu lemnul, noi cu betonul

Panorama: Dacă trecem oceanul și ne uităm la spațiul românesc, lemnul e mult mai puțin utilizat în construcții. De ce? Ține tot de o tradiție în construcții?

Radu Văcăreanu: Da, ține de tradiție pentru că nu a fost un material foarte utilizat, doar în zonele de munte, acolo unde a existat o abundență a lemnului. Dar începe și la noi, din ceea ce văd, există niște vectori de dezvoltare a construcțiilor din lemn.  Au apărut firme care se ocupă exclusiv de proiectare și execuție pe lemn. Au venit cu materiale superioare care sunt bazate pe lemn de tip lemn lamelat încleiat, lemn CLT (panou multi strat creat din cherestea laminată încrucișată, n.red.), adică sunt niște salturi – să spunem, tehnologice – de calitate în domeniul lemnului și, bineînțeles, ele vin și cu protecția la foc necesară. Lemnul e absolut superb, este materialul de construcție care ne place cel mai mult.

De ce nu sunt atât de răspândite construcțiile de felul ăsta? Așa cum la americani tradiția a fost mai degrabă către lemn, la fel, da, la noi tradiția a fost mai degrabă către piatră în toate formele ei, că e vorba de zidărie, că e vorba de beton. În State, de exemplu, am văzut foarte multe clădiri de acestea multifamiliale, multietajate, în care subsolul și parterul sunt din beton și peste se urcă cu lemn cu panou din CLT.

Panorama: Văzusem că sunt discuții multe legate de faptul că te poți păcăli ușor când faci o casă din lemn și că mulți pornesc proiectele cu acest material, crezând că e mai ieftin. Dar înțeleg că de fapt costurile sunt similare cu o casă din beton.

Radu Văcăreanu: Da, lemnul are nevoie în primul rând de tratamente, hidrofug și ignifug, adică e un material natural cu mulți inamici, ca să spun așa. Dar pentru toate există tratamente, iar aceste tratamente adaugă la preț.

Panorama: Aceste tradiții în construcții fac ca pe piață să se formeze și constructori specializați mai mult într-un material, nu?

Radu Văcăreanu: Exact, în momentul în care îți vine constructorul, îți recomandă: „hai să o facem din beton, la asta mă pricep cel mai bine. Îți scoț așa și calitate, și costuri mici”. În SUA, probabil că e pe dos. Chiar am ascultat la un moment dat pe un actor american care și-a pierdut casa în totalitate la incendiu, acum, în ianuarie 2025, și spunea că s-a străduit când a cumpărat casa să o facă exact cu tehnologia de la 1800, când a fost ea prima dată făcută, în care toate detaliile erau din lemn. Vă dați seama, casa aia n-a avut niciun fel de șanse, niciun fel de protecție, în momentul în care nu vii cu nimic din tehnologia de acum, cu protecțiile de acum.

Și ați văzut clădirile din beton, din zona respectivă, că aveau și o zonă mai betonată, deci care să nu permită propagarea cu ușurință a focului, că au trecut cu bine peste incendiu. Mă rog, e un fel de-a spune, că nu poți să treci cu bine când totul e pârjolit în jur, dar în orice caz, nu au avut pierdere totală clădirile respective.

Eficiența energetică primează

Panorama: Apropo de tehnologie modernă, se tot vorbește acum de încercările noastre de a trece la materiale mai ecologice și mai sustenabile și vreau să vă întreb ce înseamnă mai exact chestiunea asta și dacă la noi în România s-au schimbat niște tendințe în construcții?

Radu Văcăreanu: Aici aș despărți puțin lucrurile. Dacă e vorba de materiale noi, materiale avansate, ca să le spun așa, sunt cercetate în multe locuri din lumea asta, dar să intre într-o producție nu prea se întâmplă. Adică se mai fac proiecte pilot, pe principiul „hai să vedem dacă am folosi materialul ăsta sau materialul ăsta”. Dar neavând o producție industrială pentru materialul respectiv, sunt extrem de scumpe. Și atunci nu poți să faci decât niște proiecte pilot, undeva.

Materiile care sunt folosite în cazul acesta sau tehnologiile nu sunt noi, dar ele sunt încorporate tocmai pentru a veni în direcția aceasta de sustenabilitate și de eficiență energetică.

Panorama: Care e tendința europeană în materie de politici publice în construcții?

Radu Văcăreanu: Deocamdată, politicile publice împing extrem de mult în chiar în această direcție, a eficienței energetice. Adică, conceptul foarte larg de durabilitate, de clădiri sustenabile are felia aceasta de eficiență energetică, care e foarte importantă pentru țările care beneficiază de un climat cum e cel specific zonei Europei.

Fiecare construiește cum vrea din cauza asigurărilor mici

Panorama: În încheiere, aș vrea să vă întreb cum vedeți atitudinea românului când vine vorba de a-și construi propria casă? Contează, de exemplu, dorința noastră de a fi proprietari, nu chiriași?

Radu Văcăreanu: Într-adevăr, știm că România e țara cu cei mai mulți proprietari din Europa, procentual vorbind. Generată de politicile publice din anii ’90, când statul a decis să mute fondul construit din proprietatea publică a statului în proprietate privată, dorința asta există în continuare, dorința de a avea o casă a ta, pe care să ți-o faci tu cum vrei. Aici, abordarea corectă este de a apela pe baze contractuale la un constructor priceput, care să-și asume și perioada de garanție a clădirii respective. Mai e și abordarea mai puțin recomandată, de a ți-o face pe cont propriu, cu rezultate care uneori nu sunt pe măsura așteptărilor.

Nici America n-a fost dintotdeauna o țară a asigurărilor, dar dezastrele repetate i-au făcut să înțeleagă că e nevoie de asigurări. Problema este că acum și zona Florida, și zona California parcă au ajuns la un punct de stat de cotitură.

Panoama: În ce sens?

Radu Văcăreanu:  Adică valorile asigurate au ajuns foarte mari. Socotelile asigurătorilor conduc la concluzia că primele de asigurări trebuie să fie mult mai mari. Și atunci va deveni într-un fel prohibitiv. Dacă o asigurare ajunge undeva la câteva zeci de mii de dolari, mergând spre 100.000 de dolari prima de asigurare anuală, în cazul acela probabil că mai degrabă vor renunța la asigurare.

Despre Radu Sorin Văcăreanu

Profesor de siguranța construcțiilor, Radu Văcăreanu este rectorul Universității Tehnice de Construcții București (UTCB). Este președinte al Asociației Europene de Inginerie Seismică (EAEE), precum și delegat național al României la Asociația Internațională de Inginerie Seismică (IAEE) și președinte executiv al Comisiei Naționale de Inginerie Seismică din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Între 2002 și 2008, a fost directorul Centrului Național de Reducere a Riscului Seismic, implementând Proiectul JICA (Agenția de Cooperare Tehnică a Japoniei) privind reducerea riscului seismic la clădiri și structuri în România.

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș