It's the most stressful time of the year

Când Crăciunul e oricum, dar nu fericit. De ce sunt Sărbătorile atât de stresante?

Computer Hope Guy
Sursă foto: Shutterstock.

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Ne aflăm în ajun de Sărbători: vacanța se apropie cu pași repezi, nu ne mai bâzâie nimeni cu e-mailuri sau telefoane (în caz fericit). Bradul și casa sunt împodobite. Luminițele și târgurile de Crăciun ne-au readus un strop de normalitate și ne-au distras atenția de la toate problemele care ne preocupau. Iar următoarele zile vor fi petrecute acasă, alături de cei dragi, unde ne vom bucura de cadouri, bunătăți și voie bună, deconectați de zumzetul apăsător al vieții cotidiene.

Cel puțin așa ar suna descrierea unui peisaj ideal de Crăciun. Dar realitatea este că puțini sunt cei care experimentează perioada Sărbătorilor exact așa, fără să întâmpine vreo fărâmă – sau un bolovan – de stres în frenezia cu care vin la pachet ultimele zile din an.

De la stresul responsabilităților domestice până la presiunea de a avea întreaga familie sub același acoperiș, sau așteptarea de a fi fericit și a te bucura din plin de aceste zile (doar este „cea mai minunată perioadă din an”, cum spune Andy Williams în faimosul său cântec), nu o să vă surprindă să aflați că Sărbătorile de iarnă sunt, de fapt, una dintre cele mai stresante perioade din an. Vestea bună, după cum vom vedea, e că există soluții: totul ține de felul în care ne gestionăm așteptările și propriile limite.

Cel mai scump Crăciun nu tihnește nimănui

Stresul generat de Sărbători nu a apărut de ieri, de azi. În realitate, e un fenomen documentat de ani de zile. E încă unul dintre efectele adverse ale ritmului intens și al așteptărilor înalte ale societății moderne. E și o consecință a presiunii vieților „perfecte” afișate pe social media. Când tot feed-ul e plin de poze cu brazi rupți parcă din revistă, case decorate ca în filmele de Hallmark, mese de Crăciun aidoma celor de pe bloguri culinare și familii care și-au făcut ședințe foto în studiouri cu decoruri de basm, presiunea de a te ridica la înălțimea filtrului rețelelor sociale e tot mai greu de ocolit. Cumva, Crăciunul nostru parcă nu mai e de ajuns.

Unde mai pui că și Crăciunul în sine a devenit un eveniment cu un marketing tot mai stresant pentru noi, cei care ar trebui să ne bucurăm de el, nu să-l ambalăm conform normelor.

Prin abundența (de mâncare, călătorii și cadouri) și prin excesul „feeric” de lumini, târguri și shopping compulsiv, o tendință profund accentuată în perioada Sărbătorilor (sâmbăta dinainte de Crăciun mai e cunoscută și drept „Super Saturday”/Supersâmbăta), aceste lucruri fac ca Sărbătorile să devină mai degrabă o celebrare a belșugului ostentativ și fără cap. Când ele ar trebui să fie, de fapt, despre familie și fericirea lucrului simplu, a confortului de a fi cu ai tăi sau cu tine, la final de an.

Însă, deși ne-am obișnuit ca de Crăciun să facem excepții și să luăm tot ce e mai bun pentru masa de Crăciun, cadouri pentru cei dragi și să ne îmbrăcăm în hainele „bune”, anul acesta sărbătorim cu un picior în criză economică. Asta în sine e o sursă uriașă de stres pentru oameni.

În România, prețurile foarte mari sunt principala grijă a oamenilor de aceste Sărbători: un studiu Ipsos a arătat că stresul cauzat de inflație e mai mare la noi față de alte țări: 74% dintre români sunt mai stresați de creșterea prețurilor decât erau anul trecut. România este, de asemenea, țara în care peste 49% dintre oameni ar da mai departe un cadou care nu le place, decât să cumpere altul, conform aceluiași studiu – deși nu e clar cât pragmatism e aici, câtă superficialitate și câtă e, de fapt, cumpătare cu finanțele proprii, în perioade grele.

Nu doar noi avem un stres suplimentar de acest Crăciun. În Marea Britanie, costurile de preparare și încălzire a mâncării au crescut semnificativ. Oamenii se uită și la cele mai mici obiceiuri și noile lor prețuri. Costul de a coace un curcan timp de trei ore, de pildă, a crescut cu 61% în UK, conform unei analize Bloomberg.

Două treimi dintre britanici și-au redus bugetul festiv, pentru a face față inflației uriașe din acest an. Cea mai mare economie a fost la cadouri. Oamenii nu au tăiat doar din bugetele de cadouri, ci și din cele pentru mâncare, băutură și socializare, optând pentru alternative mai puțin costisitoare, conform unui studiu de consum al Ernst & Young.

„În această perioadă, ne putem gândi mai conștient care e motivul pentru care facem cadouri. E achiziția acelui cadou un efort mai mare decât bucuria de a-l dărui? Presiunea vine atunci când există așteptarea ca alții să primească un cadou. Dacă pentru mine e un efort să fac un anumit cadou, sau chiar orice fel de cadou, pot să aleg să mă simt eu bine și să calibrez acea așteptare. Dacă nu mai există acea așteptare, oamenii se relaxează și înțeleg, în special dat fiind contextul actual. Fiecare trebuie să recunoască cât poate face cu resursele financiare, emoționale și relaționale pe care le are la dispoziție. Această conștientizare ar putea detensiona din stresul Sărbătorilor”, e sfatul pe care îl dă Silivia Bouroș-Lopătaru, psihoterapeut și psiholog clinician.

Capcana Crăciunului „perfect”

Dar, deși stresul cauzat de situația economică domină aceste Sărbători, el se adaugă așteptărilor nerealiste de la această perioadă, privită ca și cum ar putea șterge cu buretele toate lucrurile care au mers prost în decursul anului. Aceste așteptări doar amplifică presiunea pe care o punem pe noi înșine și pe familie pentru ca totul să iasă „perfect”.

De la pregătirile și decorarea casei, la masa de Crăciun, armonia idilică din familie sau cea mai grozavă petrecere de Anul Nou, importanța și valoarea acordată acestor festivități, care trebuie să fie fără cusur, sunt pur și simplu imposibil de atins.

„Viața de zi cu zi nu se termină de Crăciun. În continuare avem lucruri de făcut, joburi, familie, dar, de Sărbători, doar se adaugă toate aceste responsabilități în plus. Iar ce vedem în jurul nostru, în special pe social media, generează tensiune. Ce vedem în online în perioada Sărbătorilor este cea mai bună variantă a altora, iar noi ajungem să comparăm cea mai proastă variantă a noastră, din capul nostru, cu cea mai bună variantă a lor. Aici intervine stresul, iar nevoia de a face totul perfect e o încercare de a gestiona stresul resimțit, e un mecanism de coping (de gestionare, n.r.). Dar nu vom scăpa de stres decât atunci când realizăm câtă presiune punem pe noi și când vom apela la realitate și conștientizăm că perfecțiunea nu există”, continuă psihologul Silvia Bouroș-Lopătaru.

Nu e nicidecum un stres românesc. Ba chiar am putea spune că l-am importat. 38% dintre americani sunt mai stresați în perioada Sărbătorilor de iarnă. Doar 8% spun că se simt mai fericiți în această perioadă, arată un studiu al American Psychological Association. Mai mult: conform unui sondaj Healthline din 2015, 62% dintre respondenți au spus că nivelul lor de stres este mai ridicat sau mult mai ridicat în perioada Sărbătorilor.

O sursă mare de stres e cauzată și de toate pregătirile de Crăciun. Acest lucru, coroborat cu o planificare ineficientă sau nerealistă (planning fallacy), ne dă impresia că avem mai puține lucruri de făcut decât avem de fapt. Iar asta ne creează așteptarea ca acest Crăciun să fie unul relaxat, plăcut și fără griji.

Toate aceste responsabilități, care se adună și ne lovesc, sunt, în mod tradițional, asumate majoritar de femei, ceea ce generează un nivel disproporționat de stres în rândul lor, raportat la restul familiei.

„Femeile tind să-și asume în jur de 80% din responsabilități perioada aceasta, raportat la alți membrii ai familiei. Pentru că nu avem obiceiul de a trece pe hârtie lucrurile pe care le avem de făcut, femeile trăiesc cu speranța că vor face ele cumva să le facă pe toate. Iar aici se rupe firul, pentru că apare nevoia de a le face pe toate. Ea își asumă tot și e responsabilă pentru buna desfășurare a tot ce se va întâmpla. Dar, dacă plecăm cu mentalitatea asta la drum, că e doar treaba ei ca lucrurile să iasă, atunci ea nu se ia în considerare și pe sine și ajunge să se învinovățească tot pe ea însăși, ceea ce duce la frustrare și nemulțumire”, spune psihologul intervievat de Panorama.

Silvia Bouroș-Lopătaru este psihoterapeut, psiholog clinician și colaborator la Clinica Aproape din București

Dar, ce e cel mai interesant, spune Silvia Bouroș-Lopătaru, e că pe fondul stresului de Sărbători, care e recurent, ajungem să internalizăm aceste senzații și să nu le mai percepem conștient.

Nici nu mai e nevoie să luăm în considerare toate aceste responsabilități, pentru că repetiția lor a devenit un mecanism inconștient, pe care l-am interiorizat deja. Astfel, prin acest mecanism psihologic de condiționare, atunci când se apropie perioada Sărbătorilor, începem să devenim stresați chiar înainte de a intra în perioadă, dar fără să ne dăm seama, deoarece creierul nostru anticipează acea desfășurare de evenimente care va produce stres”. 

Sărbătorile în familie: minunat, dar…

Dincolo de lista lungă cu lucruri de făcut, de cine și cât își asumă din această listă și, în vremuri de inflație record, cum le facem pe toate fără să terminăm anul cu datorii, în discuția despre stresul de sărbători mai apare un factor: reuniunile de familie. Sărbătorile sunt printre puținele perioade din an în care toți membrii familiei încearcă să fie împreună, sub același acoperiș, și să petreacă aceste câteva zile laolaltă.

Însă, pe cât de dor ne e unii de alții peste an, adevărul incomod e că proximitatea nu e mereu ușor de gestionat.

Pe termen scurt, cum sunt aceste vizite, familia poate fi un puternic generator de stres. Diferențele generaționale și viziunile diferite despre familie, carieră sau politică, cât și judecata, reproșurile sau neînțelegerile care pot apărea arată că așteptările nerealiste pe care le avem de la Sărăbători se extind și în sfera interacțiunii cu familia. Asta deși, an de an, ne așezăm la masa de Crăciun cu iluzia că realitatea complexă a relațiilor și dinamicilor din familie se va suspenda, parcă, printr-un miracol de Sărbători.

„Oriunde e un grup de oameni, de la 3-4 în sus, vor intra în joc toate dinamicile relaționale, cele bune, cât și cele de conflict. Realitatea e să ne așteptăm să apară și să acționăm în funcție de ce e benefic pentru noi. Fiecare din interiorul unei familii știe cum se vor dezvolta dinamicile, ce îl enervează pe mama sau pe tata. Așadar, pot să-mi fac eu mie o instruire vizavi de anumite chestiuni și să-mi impun anumite limite sau să mă distanțez de anumite situații sau contexte, pentru a evita să intru într-o potențială dinamică de conflict”, continuă psihoterapeutul Silvia Bouroș-Lopătaru.

Spre exemplu, o sursă de tensiune e dată de senzația pierderii intimității, care poate veni din a avea casa plină de oameni. Mai e și senzația pierderii controlului, care poate fi cauzată de împărțirea anumitor responsabilități în casă. Sunt doar doi stimuli generatori de stres prezenți și frecvenți în jurul Sărbătorilor și al mesei de Crăciun.

Într-un articol pe tema „stresului festiv”, The Guardian a observat că, atunci când suntem acasă de Sărbători, în casa în care am copilărit, înconjurați de stimuli care ne duc cu gândul la copilărie și adolescență, putem experimenta un așa-zis regres emoțional specific Sărbătorilor. Chiar dacă suntem adulți responsabili cu cariere și familii, când ajungem acasă, creierul nostru se poate reseta și se „întoarce în timp”, revenind la același comportament sau traume din copilărie.

„Regresul” generat de perioada Sărbătorilor e un fenomen atât de des întâlnit, încât există psihologi specializați pe astfel de fenomene. Cu atât mai mult, studiile arată că locul în care ne aflăm (în acest caz, acasă) poate avea o enormă putere emoțională asupra noastră.

De Crăciun, fii mai bun. Cu tine

Un studiu al American Heart Association a arătat că riscul de moarte cauzat de atacuri de cord este mult mai des întâlnit în perioada iernii decât în perioada verii. Sunt mai multe elemente care au dus la această probabilitate și care au de-a face cu sezonul Sărbătorilor: faptul că amânăm să mergem la doctor în această perioadă, o capacitate mai redusă a personalului medical, mai ales care să știe situația pacientului în detaliu, stresul emoțional generat de Sărbători, o reducere a expunerii la lumină și un exces în alimentație (mâncare, dulciuri, alcool).

Stresul, care e o eliberare necontrolată de cortizol în corp, e strâns legat de afecțiunile medicale pe care le putem dezvolta, în special dacă avem o predispoziție. În plus, există o legătură directă între stres și creșterea bolilor cardiovasculare și gastrointestinale.

La finalul discuției noastre, am întrebat-o pe Silvia Bouroș-Lopătaru ce putem face pentru a diminua nivelul de stres la care ne expunem an de an de Sărbători:

„Dacă ar fi să fac un ghid al lucrurilor la care ar trebui să ne așteptăm în această perioadă, aș sublinia apelul la realitate. E important să-ți amintești că ești om, că ai capacități, abilități, dar și limite și e important să le cunoști și să le respecți. A ne impune limite nu înseamnă că suntem mai puțin valoroși sau demni. A avea limite înseamnă că suntem oameni”.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Mălina Mîndruțescu

Mălina este jurnalistă și pasionată de politică, cultură, digitalizare și consum. Cu studii în Marea Britanie și Statele Unite, ea este absolventă de Istorie & Politică la Queen Mary University of London și deține un Master în Terorism & Violență Politică de la University of St. Andrews.

Specializată în politică americană și studii de securitate, Mălina caută mereu să iasă din bula de confort, iar prin poveștile pe care le scrie, dorește să gasească mereu acel unghi nou și inedit. A fost publicată în presa internațională, precum Foreign Policy și Balkan Insight.

Colaborează cu analize pe politică externă pentru True Story Project, proiect al German Marshall Fund.

[email protected]


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x