Discuțiile în jurul schimbărilor climatice se concentrează, pe bună dreptate, în jurul marilor pericole care ne pândesc dacă nu facem schimbări considerabile. Avertismentele oamenilor de știință sunt din ce în ce mai îngrijorătoare, iar măsurile luate de politicieni și marile companii trebuie să fie pe măsură.
Pentru a se ajunge la schimbări importante, este nevoie ca abordarea să fie una holistică și colaborativă, una care să ia în considerare atât preocuparea pentru mediu cât și motivația profitului.
În mediul de afaceri, în ultimii ani, a luat avânt un curent de gândire care spune că preocuparea față de mediul înconjurător nu trebuie să meargă în paralel cu ideea de a face profit, ci se pot completa una pe alta. Alături de economia circulară, aici intervine finanțarea verde.
„Fenomenul finanțării verzi nu poate fi înțeles fără contextul motivației profitului ce stă la baza capitalismului”, după cum spun Vlad Peligrad și Raul Dimitriu, asociați la KPMG Legal.
Ce este finanțarea verde și de ce este importantă?
Finanțarea verde se referă la investițiile financiare orientate către proiecte și inițiative de dezvoltare durabilă, care sprijină politici legate de mediu și de climă. Acest concept joacă un rol crucial în alinierea economiei cu practicile sustenabile.
Finanțarea verde cuprinde, de regulă, o gamă largă de servicii și produse financiare care au ca scop să încurajeze dezvoltarea durabilă a societății și activităților economice, precum și reziliența climatică a companiilor. Aici e vorba de investiții în afaceri ecologice, energie regenerabilă, agricultură sustenabilă, managementul apei sau al deșeurilor și proiecte care îmbunătățesc eficiența energetică și reduc amprenta de carbon.
Instrumentele finanțării verzi includ obligațiuni verzi, împrumuturi verzi, granturi și chiar capital privat, imclusiv venture capital, investit în afaceri verzi.
Finanțarea verde poate să fie un instrument cheie în lupta cu schimbările climatice, pentru că va motiva financiar marii jucători de pe piață să se orienteze către investiții prietenoase cu mediul.
Investițiile performante în surse de energie regenerabilă, cum ar fi solar, eolian și hidroelectric, ajută la reducerea dependenței de combustibilii fosili, diminuând astfel emisiile de gaze cu efect de seră.
Așadar, se pune accent pe dezvoltarea durabilă prin finanțarea proiectelor care nu se concentrează doar pe randamentul economic, dar și pe protecția mediului și bunăstarea socială. Asta mai include investiții în transport curat, clădiri cu eficiență energetică ridicată și practici agricole sustenabile.
Mai mult decât atât, sprijinul financiar este esențial pentru cercetare și dezvoltare în tehnologiile verzi. Finanțarea verde stimulează inovația pentru că pune pe masă capitalul necesar pentru dezvoltarea de noi tehnologii prietenoase cu mediul.
Și dacă ne uităm doar la partea economică, finanțarea verde are sens, pentru că investițiile în industrii și proiecte verzi conduc la crearea de locuri de muncă în aceste sectoare, ceea ce duce la o creștere economică sustenabilă.
Finanțarea verde ia avânt în Europa odată cu Pactul verde european
Pactul Verde European (Green Deal) este o inițiativă majoră lansată de Comisia Europeană în decembrie 2019, cu scopul de a transforma Uniunea Europeană într-o economie modernă, competitivă, eficientă din punct de vedere al resurselor, care să se asigure în același timp că până în 2050, Europa devine primul continent neutru din punct de vedere climatic.
În cadrul companiilor, politicile ESG (Environmental, Social, and Governance) se referă la criteriile de mediu, sociale și de guvernanță corporativă folosite pentru a evalua impactul și sustenabilitatea unei companii, a unei investiții sau a unei noi inițiative de dezvoltare. Scopul lor principal este ca firmele să se asigure că activitatea lor este cât mai puțin dăunătoare mediului înconjurător și societății.
În Europa, aceste politici au luat un avânt important odată cu aprobarea Pactului verde european de către Parlamentul European. Astfel, politicile ESG reprezintă în acest moment una dintre prioritățile UE.
Finanțarea verde joacă un rol esențial în cadrul Pactului Verde European, pentru că oferă capitalul necesar pentru dezvoltarea și implementarea de tehnologii curate și eficiente energetic. Mai mult, prin intermediul unor instrumente precum obligațiunile verzi și fondurile de investiții sustenabile – mecanisme care contribuie la dezvoltarea inițiativelor ecologice ale companiilor și instituțiilor -, finanțarea verde ajută la tranziția economiilor europene spre modele cu emisii scăzute de carbon.
În plus, Uniunea Europeană a propus un Plan de Investiții pentru Pactul Verde European, un efort integrator care urmărește să mobilizeze investiții publice și private pe parcursul următorului deceniu. Acest plan include mecanisme de finanțare verde pentru a atinge obiectivele Pactului.
Planul de Investiții al UE vizează mobilizarea a cel puțin o mie de miliarde de euro în următorul deceniu. Această sumă urmează să fie adunată din surse publice și private, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de finanțare verde, precum obligațiunile verzi sau fondurile de investiții sustenabile.
O componentă importantă a Planului de Investiții este Mecanismul de Tranziție Justă, care are ca scop sprijinirea remodelării regiunilor și a carierelor lucrătorilor care ar putea fi afectați negativ de tranziția către o economie verde. Finanțarea verde va juca un rol cheie în acest mecanism, pentru că se va asigura că tranziția este echitabilă și nu lasă în urmă anumite sectoare sau comunități.
Finanțarea verde în România
Finanțarea verde în România se află încă la începuturile sale, însă este într-o dezvoltare accelerată și tinde să se alinieze la direcțiile și obiectivele europene de sustenabilitate. În contextul Pactului Verde European și al angajamentelor de mediu, pentru a-și păstra în același timp competitivitatea economică, România ar trebui să își intensifice suplimentar eforturile de a încuraja și de a adopta practici de finanțare verde.
În 2020, Consiliul General al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) a decis să înființeze un grup de lucru pentru sprijinirea finanțării verzi. Din acest grup fac parte reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ai ministerelor de resort, BNR, ASF, instituții de credit, reprezentanți ai sectorului privat, dar și finanțatori internaționali (BERD, BEI, Banca Mondială).
Grupul de lucru a publicat un raport pentru sprijinirea finanțării verzi în iunie 2021, unde a identificat patru domenii verzi importante, cu potențial semnificativ de dezvoltare la noi în țară: energia curată și aplicațiile sale, vehicule electrice (inclusiv producerea de baterii), eficiență energetică și digitalizarea sectoarelor verzi.
Florian Neagu, director adjunct la Direcția de stabilitate financiară din Banca Națională a României, spune că băncile joacă un rol esențial în finanțarea verde din România:
„Creditarea verde este o piață în curs de formare și cu potențial de a contribui la creșterea gradului redus de intermediere financiară. În vederea susținerii acestui tip de creditare, instituțiile de credit din România au rolul de a crește gradul de conștientizare a publicului asupra importanței conceptului de sustenabilitate, oferind produse și servicii bancare în concordanță cu noile politici ESG”.
În acest context, se observă și o creștere a interesului populației pentru creditele verzi. O treime din creditele ipotecare acordate între mai și decembrie 2022 au fost credite verzi, adică cele care au ca scop achiziționarea de clădiri verzi sau creșterea eficienței energetice a construcțiilor existente.
„Cele mai importante destinații pentru creditele verzi, reprezentând aproximativ 70 la sută din total, sunt clădirile verzi, electricitatea și sistemele de încălzire și răcire”, a spus tot Neagu.
În același timp, România a făcut progrese semnificative în dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă, mai ales în ceea ce privește energia eoliană și solară. Un exemplu este Parcul Eolian Fântânele-Cogealac. Acesta este unul dintre cele mai mari parcuri eoliene pe uscat din Europa, situat în Dobrogea. Acest parc eolian are o capacitate totală de peste 600 MW, fiind capabil să furnizeze energie electrică pentru peste un milion de gospodării.
La Arad, s-a anunțat recent demararea lucrărilor de construire a unui nou parc solar de producție de energie regenerabilă, cu o capacitate anuală de peste 1.000 MW.
Per ansamblu, sectorul solar fotovoltaic în România a cunoscut o creștere concretizată în instalarea de centrale fotovoltaice atât la nivel industrial, cât și rezidențial. De altfel, în România ne apropiem deja de numărul maxim de prosumatori care pot fi racordați, ceea ce indică o creștere clară a interesului pentru energia verde, deși totodată încep să apară și probleme logistice privind integrarea acestora în Sistemul Energetic Național.
O destinație la fel de importantă a finanțării verzi din România este și agricultura sustenabilă. România a beneficiat de fonduri europene, în special prin Politica Agricolă Comună (PAC) a UE, pentru a sprijini dezvoltarea agriculturii sustenabile. Aceste fonduri au fost direcționate către proiecte ce vizează practici agricole ecologice, conservarea biodiversității și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
În perioada 2023-2027, România va beneficia de 15,8 miliarde de euro prin Planul Național Strategic (PNS) în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene. Un procent semnificativ din buget (41%) este destinat dezvoltării rurale, unde se pune accent încurajarea practicilor ecologice în zonele cu valoare naturală ridicată, pentru protejarea biodiversității. Se estimează că aproximativ 611.000 de hectare de teren vor face obiectul acestor noi practici și proceduri tehnologice.
Rămâne însă de evaluat ritmul de adoptare a acestor noi practici de producție în teren, existând deja semnale suficient de puternice cu privire la rezistența sectorului producției agricole în fața acestor schimbări necesare.
Băncile, unul dintre actorii principali în finanțarea verde din România
Băncile joacă un rol crucial în finanțarea verde din România, în diferite moduri.
În primul rând, multe bănci din România au început să ofere credite verzi, dedicate finanțării proiectelor de producție de energie regenerabilă, eficientizare energetică, producție sustenabilă și alte inițiative sustenabile. Aceste produse financiare sunt oferite cu rate ale dobânzii mai favorabile, asistență tehnică sau alte condiții avantajoase, pentru a încuraja investițiile în proiecte ecologice.
În plus, băncile sunt active și în emiterea de obligațiuni verzi pe piața românească. Ele sunt folosite pentru a mobiliza capital privat, destinat exclusiv finanțării proiectelor sustenabile.
Băncile oferă consultanță și expertiză clienților interesați de investiții sustenabile. Acest lucru este crucial pentru companii și persoane fizice care doresc să investească în proiecte ecologice, dar care necesită îndrumare și informații despre cele mai eficiente modalități de a face asta.
„Finanțarea este un pilon important și presupune o schimbare a modului în care evaluăm clienții și proiectele. Am lansat cu ajutorul partenerilor de la Academia de Sustenabilitate un curs de finanțare verde care să vină în ajutorul antreprenorilor, să înțeleagă ce înseamnă sustenabilitatea, cum pot accesa o finanțare verde și cum să caute soluții pentru migrarea către un business verde. Cursul este gratuit și aduce o perspectivă asupra oportunităților pe care le deschid aceste finanțări pentru mediul IMM”, spune Ioana Voinescu, Head of Sustainability la BCR.
„Anul trecut, am avut peste 415 milioane de lei (83 milioane de euro) în finanțări verzi (energii regenerabile, eficiență energetică și clădiri verzi, infrastructură și flotă de transport verde), acordate exclusiv clienților corporate în perioada ianuarie-septembrie 2023”, mai arată Ioana Voinescu.
Ce trebuie să facă antreprenorii și companiile pentru a se asigura că au o afacere prietenoasă cu mediul și pot accesa finanțarea verde
Înainte de orice, este esențial ca antreprenorii să înțeleagă conceptele cheie ale sustenabilității, cum ar fi cele cu privire la eficiența resurselor, reducerea emisiilor de carbon și chiar economia circulară, dar în special modalitățile concrete prin care aceste concepte teoretice pot fi transpuse în propriile procese de business.
Odată ce această educație de bază în sustenabilitate are un fundament solid, validat în practica proprie a companiei, următorul pas important este ca toate companiile să se raporteze la criterii ESG, atunci când iau orice decizie semnificativă și să le integreze pe termen lung în strategia lor.
Asta implică și o evaluare onestă a impactului ecologic al afacerii. Acest lucru se poate face prin audituri de mediu și chiar prin calculul amprentei de carbon, după care se pot stabili obiective pentru a îmbunătăți zonele care necesită acest lucru, în ordinea priorităților indicate de nivelul impactului de mediu al fiecărei secțiuni de business analizate.
De altfel, auditul de mediu este un prim pas cheie, absolut necesar pentru orice companie care vrea să fie prietenoasă cu mediul. Asta pentru că auditul ajută companiile:
să se asigure că respectă legislația de mediu locală, națională și internațională;
identifică riscurile potențiale și poate sugera îmbunătățiri pentru a reduce impactul asupra mediului;
poate contribui la identificarea oportunităților de economisire a costurilor, cum ar fi reducerea consumului de energie și apă sau minimizarea deșeurilor.
După ce au fost dezvoltate cunoștințele de bază în ecologie aplicată în propriul context și a avut loc o evaluare a impactului ecologic al afacerii, e nevoie de dezvoltarea unui plan de acțiune centrat pe propriile obiective de sustenabilitate, strategii pentru atingerea acestora și termene de implementare și monitorizare. Va fi nevoie aici și de o analiză solidă, care să includă planul de sustenabilitate, impactul ecologic estimat, resursele alocate și proiecțiile financiare ale transformării afacerii.
„ESG pentru afaceri inteligente” e o serie susținută de
E jurnalist din 2016, când a început să scrie despre cultură pentru feeder.ro. Ulterior, a mai scris despre politică externă la News.ro, despre sport la Eurosport, Lead.ro și ThePlaymaker.ro, iar la DoR a ținut newsletterul zilnic Concentrat, unde făcea un rezumat al celor mai importante știri ale zilei. Fan Manchester United și Boston Celtics, pasionat de wrestling, content creator la @despre.ce.vorbim pe Instagram.