Taxa Temu-Shein sau cum încearcă Guvernul să facă o mică ciupeală pentru buget, fără să vadă adevărata problemă

Asaltul platformelor chinezești ca Temu și Shein, care au inundat piața europeană cu produse extrem de ieftine și, frecvent, de o calitate îndoielnică, a devenit o realitate greu de ignorat, dar chiar și mai greu de oprit. Guvernul de la București a decis că e cazul să acționeze pe cont propriu, separat de planurile de la Bruxelles, și a anunțat că va taxa toate coletele cu valoare mai mică de 150 de euro.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a propus recent introducerea unei taxe fixe de 25 de lei (adică 5 euro) pentru fiecare colet non-comunitar cu valoare de până în 150 de euro. Proiectul e încă în dezbatere publică.

Sunt vizate, în principal, pachetele cu produse comandate prin intermediul unor platforme ca Temu, Shein sau AliExpress. Fiind vorba, însă, de toate coletele venite din afara UE, măsura le vizează și pe cele comandate de pe Amazon sau de pe site-ul turcilor de la Trendyol (parte, de fapt, tot din gigantul chinez AliExpress).

Asaltul Shein și Temu, în cifre

Ministrul Finanțelor preciza că în România intră zilnic peste 200.000 de colete din afara spațiului extracomunitar, de unde acum câțiva ani numărul lor era de câteva mii pe zi. E o creștere de peste 50 de ori, sublinia Alexandru Nazare.

De asemenea, în nota de fundamentare a proiectului de lege prezentat se arată că, pentru anul în curs, numărul coletelor ajunse în România din afara UE și care au o valoare mai mică de 150 de euro se va ridica la 78 de milioane. Iar creșterea e accelerată.

Potrivit legilor de comerț valabile în cele 27 de state membre, aceste pachete cu valoare redusă sunt scutite de taxe vamale pe teritoriul UE. Acum, Guvernul de la București vrea să le taxeze doar pe cele care sunt descărcate în alte țări europene decât România, în speranța că acei comercianți își vor deschide hub-uri și depozite pe teritoriul țării.

Ministerul Finanțelor a estimat că va aduna la bugetul țării 1,3 miliarde de lei, adică undeva la 260 de milioane de euro. Estimarea e raportată la situația actuală.

În practică, însă, „în formă actuală, taxa asta nu rezolvă mai nimic, doar va crește traficul pe un aeroport din țară”, remarcă Cristi Pelivan, director executiv ARMO – Asociația Română a Magazinelor Online.

Pentru chinezii care vor să evite taxa anunțată de Guvernul României ar fi foarte la îndemână doar să schimbe ruta aeriană. Adică să descarce coletele direct pe aeroportul din Oradea, de exemplu, și de acolo să fie preluate de curieri. 

Concurența neloială, presiunea pe jucătorii autohtoni din online (40.000, după estimările Guvernului) nu ar dispărea, ba din contră, s-ar intensifica.

Majoritatea coletelor care intră acum în România, indiferent de valoarea lor, sunt descărcate fie în țări vecine precum Ungaria sau Bulgaria, fie în Polonia. Odată cu noua taxă, lucrurile ar putea căpăta o dinamică diferită.

Pe de altă parte, nici încasările estimate de Guvern nu rezolvă mare lucru. Dar dacă o astfel de măsură va impulsiona afacerile autohtone, atunci câștigurile există, chiar dacă vin dintr-un efect colateral.

„Suma de 1,3 miliarde de lei e mică, dacă o raportăm la dimensiunea deficitului bugetar. Da, practic, dacă se limitează potențialul de vânzare pentru jucătorii din China, atunci crește potențialul celor autohtoni. Din această perspectivă, într-adevăr, încasările statului pot fi mai mari, dacă și vânzările retailerilor online din România vor crește. Măsura pare justificată din prisma interesului de a proteja propria economie”, punctează analistul economic Adrian Negrescu.

Foarte ieftin și foarte la limita legii

Piața europeană este una extrem de dezechilibrată în acest moment, atrag atenția retailerii români.

Guvernul face, prin anunțarea unei astfel de taxe, un pas prea mic pentru „echilibrarea terenului de joc”, după cum remarcă reprezentantul ARMO. El afirmă că „toți jucătorii care se adresează aceleiași piețe și acelorași consumatori trebuie să respecte aceleași reguli”.

„Trebuie eliminată această scutire de taxe vamale, pentru că dacă eu, o companie românească, fac un import, trebuie să plătesc taxe vamale, trebuie să stau cu containerul în port până se face vama și așa mai departe. Pe când ei trimit direct cu avionul, aterizează, vine curierul, îl ia și îl duce la consumator. Deci avem o mare diferență de tratament”, punctează Cristi Pelivan.

Calculele ARMO arată că 77% dintre firmele româneşti de retail anticipează scăderi ale vânzărilor în următorul an din cauza platformelor internaţionale, 75% semnalează riscul de faliment pentru micii producători locali, iar anual vor fi pierduţi peste 10 miliarde de lei la bugetul de stat, prin evaziunea fiscală structurală (TVA, CAS, CASS etc.).

Deciziile, însă, trebuie luate, mai degrabă de sus în jos, adică de la vârful UE.

La nivelul Uniunii, s-a discutat deja despre schimbarea Codului vamal al UE (UCC). Există un acord pentru asta la nivelul statelor membre, dar implementarea va mai dura câțiva ani.

În Statele Unite, după cum remarcă Cristi Pelivan, pragul pentru astfel de colete era de 800 de dolari și a fost eliminat rapid.

„N-a durat mult la ei, dar la noi discuția durează deja de câțiva ani. În cel mai bun caz, scutirea de taxe vamale pentru coletele de până în 150 de euro va fi scoasă, cel mai probabil, în 2028. Dar gândiți-vă ce se va mai întâmpla până atunci, e un trafic imens de colete extracomunitare, numărul lor s-a triplat, din 2022 și până în 2024 – de la 1,6 miliarde până la 4,6 miliarde. 96% dintre ele provin din China, sunt chiar statisticile Comisiei Europene”, arată reprezentantul ARMO.

Ce rol joacă disputa comercială SUA-China

Deși în urmă cu câțiva ani, mulți economiști se aventurau să spună că economia Chinei o va depăși pe cea a SUA și va deveni cea mai mare din lume, acest lucru nu s-a întâmplat.

Pandemia a jucat un rol important și a frânat lucrurile peste tot. Ulterior, odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă, s-a intensificat și războiul comercial dintre cele două țări și a ținut și mai mult China în corzi.

Iar paranteza contextului global e necesară, tocmai pentru că taxa anunțată acum de Guvernul de la București, cât și planurile similare care se discută la nivelul UE, trebuie privite și în acest context.

Mai simplu spus, amenințată cu tarife vamale consistente din partea SUA, China s-a orientat rapid spre a-și crește prezența pe piața europeană. E spațiu mai mult de manevră aici, tocmai pentru că blocul comunitar e mai lent în a veni cu măsuri radicale în privința schimburilor comerciale care dezavantajează mult prea tare o parte sau pe cealaltă.

Iar avântul se simte. UE este, în prezent, principalul partener comercial al chinezilor.

Anul trecut, Uniunea a exportat bunuri în valoare de aproximativ 213 miliarde de euro în China, dar a importat bunuri în valoare de 519 miliarde de euro. Rezultă un deficit comercial de peste 300 de miliarde de euro, potrivit datelor oficiale.

În comparație cu 2023, anul precedent așadar, atât importurile, cât și exporturile au scăzut, doar că dinamica e relevantă dacă ne uităm la o perioadă mai lungă de timp. Din 2014 și până în 2024, importurile UE din China au crescut cu peste 100%, în timp ce creșterea exporturilor sale către China e mult mai timidă și mai lentă – de aproape 50%.

La rândul ei, România are un deficit uriaș comercial cu China. Am importat bunuri de acolo în valoare de aproape 3 miliarde de euro în primele patru luni din 2025, de aproape 12 ori mai mult decât am exportat acolo în aceeași perioadă. Mai mult, exporturile României către China înregistrează o scădere anuală de minus 10%, potrivit Curs de Guvernare.

La ce ar fi trebuit să se uite, de fapt, Guvernul

Asaltul chinezilor pe piețele europene, inclusiv pe cea din România, vine la pachet cu o serie de probleme. Pe de-o parte, numărul mare de colete, multe dintre ele extrem de ieftine, duce la supraîncărcarea capacităților logistice și vamale, fără un câștig direct pentru statul respectiv.

Unele sunt, într-adevăr, bunuri care ajută să crească și afacerile de pe continent, dar majoritatea sunt bunuri de larg consum, care se transformă ulterior în deșeuri.

Dar cea mai mare problemă o reprezintă, de fapt, calitatea îndoielnică și concurența neloială pe care platformele din afara UE o fac comercianților locali. Nu plătesc, taxe, nu plătesc impozite, nu pot fi trase la răspundere atunci când vine vorba de drepturile consumatorilor.

„Niciuna din aceste platforme chinezești nu respectă legislația europeană în privința calității produselor. E vorba inclusiv de jucării, chiar eu m-am lovit de această problemă: am cumpărat pentru că arătau bine pe site, dar când au ajuns erau pur și simplu un pericol pentru un copil mic de 2-3 ani, piesele se dezmembrau”, spune Adrian Negrescu.

În România, de fapt, dacă un consumator reclamă la ANPC un produs neconform cumpărat de pe o platformă din afara UE, sunt slabe șanse ca acea sesizare să fie soluționată în favoarea sa. Alte țări, însă, s-au mișcat mai bine, după cum punctează Cristi Pelivan.

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș