Viața prin filtrul beauty al Instagram. Cum ne influențează estetica din online alegerile și cheltuielile din viața reală
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
- Standardele vizuale și estetica promovate de Instagram au popularizat un termen pe care mai toată lumea îl folosește acum: instagramabil. În fuga după perfecțiune și validare, experiențele din viața reală au ajuns să fie decise și de acest concept.
- O estetică vizuală perfectă pune presiune mai ales pe proprietarii de localuri, care au înțeles că decorurile, luminile și culorile alese le pot spori popularitatea. E valabil, însă, și pentru marile companii, care își amenajează spațiile de birouri pentru a da bine în poze.
- Componenta instagramabilă ajută foarte mult din punct de vedere turistic. Orașele cu locuri în care lumea se înghesuie să facă fotografii au mult de câștigat, chiar dacă rezidenții lor sunt nemulțumiți.
- Nu totul arată, însă, așa cum e prezentat în online, fie de influenceri, fie de simpli utilizatori. Așa a apărut curentul Instagram vs reality.
- Pe mai departe, e nevoie și de o abordare mai autentică, iar unii creatori de conținut și-au dat seama că termenul de instagramabil poate căpăta și valențe de sinceritate și creativitate, nu doar de poleială și show-off.
„Instagramabil” nu e un termen pe care-l găsești în DEX, dar cu siguranță ți-e cunoscut dacă scrollezi zi de zi pe social media. Instagram a reușit, încă de la lansare, să impună o anumită estetică, un standard vizual, în primul rând pentru poze și mai apoi pentru video (reels), pentru a ține pasul în hora condusă de chinezii de la TikTok.
Tot ce se găsea pe Instagram trebuia să fie perfect, din punct de vedere vizual.
De aici încolo, lucrurile au căpătat amploare și, ca orice instrument digital folosit în masă, a ajuns să modifice comportamentele de consum din offline. Filtrele folosite pe rețeaua de socializare au început să-și găsească un corespondent și-n viața reală.
De ce? Pentru că mare parte din ceea ce facem, vedem și cumpărăm ajunge și pe Instagram. Experiențele offline trebuie să existe și în online, iar martore sunt tonele de postări cu mâncărurile, vacanțele, hainele și aventurile oamenilor din întreaga lume.
Și, dacă ajung acolo, trebuie să fie „instagramabile”, adică să aibă acel aspect demn de perfecțiunea vizuală de pe Instagram.
Tot acest curent criticat de mulți și considerat doar o poleială, o imagine de suprafață care intră în contrast cu realitatea mai puțin colorată, a fost adaptat din mers mai ales de creatorii de conținut, de influenceri. Dar mulți dintre ei au început să-și dea seama că acest cadru perfect nu poate fi mimat ori întreținut la nesfârșit.
A apărut în mod natural nevoia de originalitate, creativitate și, deloc în ultimul rând, de sinceritate.
Fuga după perfecțiune
Frenezia din jurul conceptului de instagramabil ne influențează, conștient sau nu, modul de viață.
Alegem să bem o cafea într-un anumit loc pentru că am văzut că altcineva a pus niște story-uri atractive vizual de acolo. Ori poate ne cumpărăm un anumit accesoriu în casă pentru că l-am văzut într-o postare pe Pinterest, unde modul de a trăi și a locui în propria casă pare desprins din povești.
Dacă arunci o privire pe conturile pe care le urmărești în perioada Crăciunului, de exemplu, o să observi că totul pare perfect. De la cum e împodobit bradul, la cum e aranjată masa.
Până și clasicele pulovere cu reni și brăduți (în care mai toată lumea se îmbracă – fie pentru că le-au primit la Secret Santa sau de la vreo mătușă) arată mai bine pe Instagram decât în realitate.
De la ceea ce vezi în feed, apare inevitabil presiunea de a-ți amenaja spațiul la fel de cozy, de a-ți bea cafeaua în locuri care dau bine în poze, de a alege restaurantele care-ți oferă și o lumină perfectă pentru a-ți fotografia farfuria, înainte de a mânca.
La un moment dat, apăruse chiar un cont de Instagram care-ți arăta cum oamenii fac fix aceleași poze, în aceleași locuri și cu aceeași abordare estetică. Un alt cont de Tiktok și-a propus să ironizeze modul în care persoanele muncesc pentru poza perfectă.
Poate fi identificat un efect de turmă și el e, în zilele noastre, ghidat și de estetica vizuală, crede Omid Ghannadi, arhitect, designer de interior și proprietar al unei cafenele din București.
În multe localuri din București, componenta instagramabilă a ajuns să facă parte din meniu. Proprietarii se gândesc că totul trebuie să arate bine în poze, pentru că asta înseamnă atragerea mai multor clienți.
O promovare din feed în feed e cel puțin la fel de eficientă ca vestitul principiu de marketing „word of mouth”.
El adaugă că nu am ajuns încă în punctul în care să arate toate localurile la fel, dar există foarte multe cazuri în care se acordă „mult prea multă valoare esteticii, în defavoarea autenticității”.
Conceptul de instagramabil e în continuare prezent, dar dacă nu e însoțit și de o poveste, atunci capătă și o „conotație negativă, aceea a superficialității și a platitudinii estetice”, spune Christina One, fotograf, artist vizual și creator de conținut cu aproape 40.000 de urmăritori pe Instagram.
Cu ideea de a avea la pachet și formă, și fond au plecat la drum și creatorii proiectului Casa Mița Biciclista, de lângă Piața Amzei din București. În perioada Crăciunului, monumentul istoric atrage sute de mii de oameni care se pozează cu decorațiunile desfășurate pe fațada casei.
Acea locație a ajuns vedetă pe Instagram, în asemenea măsură că în zonă se blochează circulația. E imposibil să treci pe acolo în perioada sărbătorilor și să nu vezi, indiferent de momentul zilei, grupuri mari de oameni (și de influenceri) care încearcă să se poziționeze în cele mai bune cadre.
„Marea performanță, în acest context instagramabil, e să-i faci pe oamenii obișnuiți, care nu-s neapărat fotografi, să vină acolo să fotografieze pentru ei și să posteze, să crească viralitatea”, constată Alex Gâlmeanu, unul dintre cei mai cunoscuți fotografi de portret din România, pentru Panorama.
Proiectul Casa Mița Biciclista este condus de ARCEN – Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate.
„Fiecare dintre noi caută și se concentrează pe partea de estetică din jurul nostru, orice încercare de plăcut și de frumos primește reacții pozitive din partea publicului”, a explicat fotograful Alberto Groșescu, director executiv ARCEN, pentru Panorama.
Partea de estetică e foarte importantă atunci când vine vorba de proiectele în care se implică ARCEN, pentru că asta „aduce oamenii”.
Dar, dincolo de asta e mai mult.
Turismul instagramabil
Dacă vorbim de cifre, Instagram e folosit lunar de aproximativ două miliarde de utilizatori la nivel mondial, fiind a patra rețea de socializare ca număr de utilizatori, după Facebook, Youtube și WhatsApp, potrivit datelor Statista.
Cantitatea de poze și reel-uri postate acolo e, așadar, uriașă și extrem de diversă. În funcție de interesul fiecăruia, postările de acolo pot influența modul în care-ți cheltui banii în viața reală.
Dincolo de restaurante, baruri și cafenele, sunt promovate și atracțiile turistice. Conținutul e fie sponsorizat – în cazul influencerilor, fie creat doar pentru a le arăta prietenilor și urmăritorilor locurile văzute.
Un studiu realizat anual arată că topul celor mai instagramabile locuri din lume, în 2023, e condus de orașe europene: Milano, Londra și Paris. La realizarea studiului, s-au luat în calcul inclusiv numărul de hashtag-uri de pe Instagram și numărul de vizualizări de pe TikTok.
E lesne de înțeles că aceste orașe atrag turiști și datorită conținutului postat pe Instagram și alte rețele de socializare.
Pentru mulți utilizatori, aceste platforme sunt singura sursă de inspirație atunci când aleg o vacanță în străinătate.
Dar asta poate fi, în egală măsură, și o mare bătaie de cap pentru locuitorii de acolo și pentru autorități.
Santorini, una dintre cele mai frumoase insule ale Greciei, e luată cu asalt anual de milioane de turiști. Și toți se îngrămădesc pe străduțele înguste, să surprindă cele mai frumoase cadre – de la casele albe întinse pe coastă și până la culorile oferite de apusul ori răsăritul de pe insula elenă.
E motivul pentru care autoritățile s-au plâns de faptul că infrastructura insulei e pusă în pericol de această formă de turism instagramabil.
Există, însă, și cazuri în care oamenii ajung în locuri care nu arată deloc așa cum le-au văzut în pozele și video-urile postate de alții.
Toate aceste înșelătorii vizuale au dat naștere trend-ului instagram vs.reality (cum crezi că va fi și cum e de fapt).
Când șefii vor să te simți la birou ca-n vacanță
Estetica promovată de Instagram e folosită nu doar pentru a-i scoate pe oameni din casă sau pentru a cheltui, ci și pentru a-i convinge să lucreze de la birou. Marile companii au început să-și amenajeze spațiile de lucru astfel încât experiența vizuală să fie cât mai plăcută pentru angajați.
După anii de pandemie, a devenit tot mai utilizat sistemul de muncă remote – de la distanță, dar și cel hibrid.
Doar că pentru multe companii nu a mai fost așa de simplu să-și readucă angajații la birou și s-au gândit că un spațiu care să dea bine în poze și story-uri le-ar putea asigura reușita.
Greu de spus cât contează sau nu pentru angajați, din moment ce mulți cred că principalul avantaj al unui loc de muncă ar trebui să fie un raport corect între beneficiile salariale și munca prestată.
Dar e un trend care poate înclina balanța, după bifarea altor avantaje la care se uită angajații.
Această direcție estetică a fost pornită în principal de companiile tech, în frunte cu gigantul Google, recunoscut pentru ideile îndrăznețe atunci când vine vorba de amenajarea spațiilor de birouri.
New York Times constata cum rețeta e din ce în ce mai sofisticată și are rolul de a-i atrage, în primul rând, pe angajații tineri: spații de lucru cât mai colorate, zone de relaxare cu mese, cărți, reviste și lumini specifice cafenelelor – decoruri care dau bine pe Instagram și care să te facă să te simți că nu ești la muncă.
Dacă vrei un termen de comparație, e cam opusul a ceea ce ai văzut, poate, în The Office, varianta americană, sau în Severance. The Office a debutat în 2005, când standardele vizuale la locul de muncă erau cu totul altele. De cealaltă parte, simetria rece din Severance este, evident, intenționată.
Jurnaliștii NYT au vizitat birourile Magic Spoon, un brand de cereale din Statele Unite. Unul dintre cofondatori spunea că amenajarea spațiului a fost gândită pentru a reflecta valorile companiei, dar și să ofere „confortul unei sufragerii și experiența glamorous a unei vacanțe”.
Fără filtre
Pe măsură ce lumea a început să devină tot mai conștientă că perfecțiunea promovată pe Instagram nu există, au apărut și criticile. În timp, forțarea acestui concept de estetică fără defecte și-a arătat limitele.
După cum îmi spunea un prieten recent: cea mai frumoasă vacanță nu e niciodată cea de pe Instagram.
Iar asta a dus, automat, la o altă abordare a influencerilor, cei care până la urmă au setat acest trend și caută să-l țină în viață.
Când vine vorba de influenceri, pot fi identificate două mari categorii: cei care inspiră și cei care doar epatează, fiecare cu partea lor de audiență.
Termenul de „instagramabil” nu o să dispară curând din vocabularul erei digitale, dar el se transformă permanent. Și depinde de fiecare prin ce lupă îl privește.
Pe de altă parte, presiunea esteticii vizuale are și unele avantaje. Gusturile s-au diversificat și standardele au devenit mai ridicate, inclusiv în România.
Articol editat de Andrei Luca Popescu
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
