Cum îmblânzim valurile de căldură extremă în orașele și casele în care trăim

Roxana Bojariu, șefa Secției de Climatologie de la Administrația Națională de Meteorologie, spune că „aceste modificări recente ale caracteristicilor valurilor de căldură sunt legate de încălzirea globală, ce le alimentează cu o cantitate sporită de energie, rezultată din intensificarea efectului de seră”.

Cum gestionăm valurile de căldură în orașele în care trăim

Periculoase pentru sănătatea oamenilor, în special pentru copii, bolnavi cronici și bătrâni, valurile de căldură sunt și mai intens resimțite în marile aglomerări urbane. Anul trecut, zeci de mii de europeni au murit din cauza caniculei, astfel că valurile de căldură au ajuns să fie privite inclusiv ca o problemă de sănătate publică.

În 2023, țări precum Spania, Italia, Grecia sau Cipru au raportat nu doar decese produse pe fondul caniculei, ci și numeroase spitalizări care au avut legătură cu temperaturile record, arată un studiu recent făcut de World Weather Attribution.

„Mai întâi de toate, e necesar să avem o accesibilitate crescută și echitabilă la mediul natural, or acest lucru se întâmplă în prea puține orașe”, spune pentru Panorama Luiza Cecilia Spiridon, arhitect peisagist.

Pentru a reduce riscul ca oamenii să ajungă la spital sau să moară din cauza căldurii extreme, este nevoie ca sistemele de alertă din marile orașe să funcționeze ceas. Asfaltul supraîncălzit, traficul intens, lipsa vegetației și parcurile insuficiente fac ca aerul să fie irespirabil, ceea ce duce la episoade de stres termic ridicat.

De aceea, este esențială suplimentarea suprafețelor plantate. Spre exemplu, autoritățile pot modifica profilurile stradale, astfel încât acestea să poată cuprinde aliniamente de arbori, de-o parte și de alta a drumului.

Zonele umbrite pot avea o temperatură redusă cu până la 11-15 grade, față de zonele cele mai călduroase și neumbrite. Unele măsuri le putem lua chiar și noi, în propriile locuințe.

Potrivit specialistei, căldura pe care o simțim în orașe e cauzată de absorbția căldurii solare de către materialele folosite în pavaje, plinte urbane și acoperișuri.

Casa cu beton din cânepă și culorile folosite la construcții ajută la gestionarea căldurii

Suprafețele plantate pot realiza mantii protectoare la nivel urban, care să compenseze căldura absorbită și emanată de toate clădirile și materialele clasice de construcție.

Cei care își doresc să-și construiască o casă nouă sau să o extindă pe cea din dotare pot lua în considerare materiale de construcție inovatoare. Betonul de cânepă este considerat ultima modă în materie, fiind un material de construcție superior din punct de vedere ecologic, regenerabil și sustenabil.

„Betonul din cânepă sau hempcrete-ul are proprietatea de a sechestra dioxid de carbon din atmosferă, datorită cânepii care absoarbe acest dioxid de carbon prin fotosinteză. De asemenea, acest material este foarte eficient din punct de vedere energetic, având proprietăți energetice excelente, care ajută la reducerea consumului de energie pentru încălzire și răcire”, explică Luiza Spiridon.

Autoritățile trebuie să aducă verdeața în aglomerațiile urbane

Astfel de materiale sunt deja folosite în alte țări europene, care au început să caute soluții pentru a contracara efectele valurilor de căldură în marile aglomerări urbane. Diferența o fac și spațiile verzi, care sunt chiar și în orașele mari, supraaglomerate din Europa, mai răspândite decât ce găsim în București.

Ea spune că ar fi de dorit să vedem un program de înverzire a blocurilor, așa cum sunt cele din alte țări, lucru pentru care autoritățile ar trebui să se pună pe treabă. Roxana Bojariu, specialista ANM, spune și ea că administrațiile locale sunt cele responsabile de limitarea efectelor valurilor de căldură.

Ce e rețeaua de insule reci și unde poate fi găsită

Deja există exemple de bună practică în Europa. Spre exemplu, la Paris a fost amenajată o rețea de insule „reci”, unde oamenii pot găsi refugiu – de la parcuri și păduri, până la piscine și muzee, conectate prin intermediul unor alei bogate în arbori.

În Sevilla (Spania), primăria a instalat copertine ca parte a politicii de umbrire. Tot în Sevilla, anual sunt plantați 5.000 de arbori și sunt realizate fântâni publice, în timp ce în Rotterdam (Olanda) se dorește ca peste 900.000 de metri pătrați de acoperiș să fie plantați.

În Beijing (China), o serie de hărți generate cu ajutorul sateliților, din care reies zonele vulnerabile la căldură, au fost utilizate pentru a estima efectul parcurilor urbane asupra căldurii.

Hărțile care pot arăta zonele afectate de căldură sunt vitale pentru planificarea urbană, în condițiile în care temperaturile sunt într-o continuă creștere. Ce s-a remarcat la o privire mai atentă a fost că în zonele cu densitate a construcțiilor, valul de căldură este și mai intens.

Pe de altă parte, aceleași hărți de monitorizare au indicat că zonele care se află la mai puțin de 10 minute distanță de un parc înregistrează o temperatură cu 3 grade mai scăzută decât restul orașului.

„Drumurile vopsite cu vopsele speciale pentru răcire nu mai absorb energia solară, ci o reflectă, temperaturile la nivelul solului fiind reduse cu aproximativ 2 grade”, arată Luiza Cecilia Spiridon, arhitect peisagist.

Conflictul mașină-spațiu public

Specialista amintește o altă problemă majoră, care contribuie la încălzirea urbană: autoturismele. În marile orașe din România, mașinile domină spațiul public. De altfel, Bucureștiul este orașul cu cel mai aglomerat trafic auto din Uniunea Europeană, fiind pe locul opt în clasamentul mondial, conform indicelui anual realizat de producătorul de sisteme GPS TomTom.

Alte state europene, însă, au găsit metode prin care să creeze parcări publice gratuite la periferie, după ce au pus la punct un sistem de transport public performant. Au descurajat astfel folosirea mașinilor personale și au limitat efectele valurilor de căldură.

„În Londra, există chiar o taxă suplimentară pentru cei ce doresc să parcurgă orașul cu mașina, aceasta putând fi o măsură eficientă pentru reducerea numărului de mașini și implicit a căldurii din orașe. Sumele de bani astfel colectate pot contribui la dezvoltarea unor noi parcuri sau la reabilitarea celor existente”, mai spune arhitecta.

Cele 4 scenarii ale relației dintre oameni și climă

Realitatea climatică în care am ajuns să trăim este o urmare a modului în care relaționăm cu natura și a modificărilor, distrugerilor și intervențiilor la care o supunem. Acest lucru i-a determinat pe specialiști să contureze patru scenarii legate de modul în care se poate face adaptarea la noile condiții climatice.

În cel mai sumbru dintre scenarii, lipsa oricărei intervenții vine cu niște costuri uriașe pentru omenire și are consecințe dintre cele mai grave. Scenariile doi și trei sunt cele mai apropiate de ceea ce se întâmplă în prezent. Oamenii au înțeles că fenomenele meteo extreme sunt aici, în viețile lor, și sunt dispuși să facă un efort pentru a schimba ceva, inclusiv folosirea resurselor de energie alternative.

Suntem, totuși, foarte departe de scenariul cel mai optimist, al patrulea, care prevede trecerea exclusivă la resurse regenerabile, lucru imposibil în prezent.

Articol editat de Andrei Luca Popescu