Verile tot mai fierbinți

Cum îmblânzim valurile de căldură extremă în orașele și casele în care trăim

Computer Hope Guy
Foto: Octav Ganea/Inquam.

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Valurile de căldură extremă din această perioadă ne solicită din toate punctele de vedere, chiar dacă se alternează cu perioade de temperaturi normale, ba chiar cu zile mai răcoroase decât de obicei. De câțiva ani, teritoriul european e marcat, uneori încă din timpul primăverii, de fenomene meteo extreme, care au devenit mai degrabă o regulă, și nu excepția.

Suntem nevoiți să ne adaptăm, chiar și fără voia noastră, la căldură tot mai intensă. Cum o putem face, ce ar trebui schimbat în orașele și casele în care trăim?

Recordurile de temperatură cad unul după altul, ceea ce demonstrează, încă o dată, că încălzirea globală se accelerează și se amplifică, cu toate consecințele care decurg de aici. Iulie 2023 a fost deja desemnată ca fiind cea mai călduroasă lună din istorie. La fel s-a întâmplat și în iunie. Și, pentru că anotimpul e departe de a se fi încheiat, șansele ca vara acestui an să fie declarată cea mai călduroasă din cele înregistrate vreodată în Europa sunt extrem de mari. Momentan, recordul în această privință a fost stabilit în 2022. Căldura crește de la an la an.

Tocmai aici stă cheia de observat pentru cei care iau în derâdere această realitate tot mai periculoasă în care trăim. Da, vara a fost mereu cald, dar nu atât de cald. Temperatura medie anuală crește peste tot în lume, chiar dacă cei cu gradul de atenție limitat se preocupă doar de câteva perioade mai răcoroase din timpul verii, care uneori ajung și ele la o extremă – ne e frig în timpul verii. Ce ignoră ei? În ciuda acelor perioade, per total e mult mai cald.

„De mulți ani, ne confruntăm cu astfel de situații în care, pur și simplu, constatăm că temperaturile sunt din ce în ce mai mari. Avem o perioadă scurtă de frig comparativ cu perioada în care e cald și care e foarte lungă, presărată cu extremele cu care ne-am obișnuit deja”, declară pentru Panorama climatologul Simona Andrei, cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică.

Roxana Bojariu, șefa Secției de Climatologie de la Administrația Națională de Meteorologie, spune că „aceste modificări recente ale caracteristicilor valurilor de căldură sunt legate de încălzirea globală, ce le alimentează cu o cantitate sporită de energie, rezultată din intensificarea efectului de seră”.

Cum gestionăm valurile de căldură în orașele în care trăim

Periculoase pentru sănătatea oamenilor, în special pentru copii, bolnavi cronici și bătrâni, valurile de căldură sunt și mai intens resimțite în marile aglomerări urbane. Anul trecut, zeci de mii de europeni au murit din cauza caniculei, astfel că valurile de căldură au ajuns să fie privite inclusiv ca o problemă de sănătate publică.

În 2023, țări precum Spania, Italia, Grecia sau Cipru au raportat nu doar decese produse pe fondul caniculei, ci și numeroase spitalizări care au avut legătură cu temperaturile record, arată un studiu recent făcut de World Weather Attribution.

„Mai întâi de toate, e necesar să avem o accesibilitate crescută și echitabilă la mediul natural, or acest lucru se întâmplă în prea puține orașe”, spune pentru Panorama Luiza Cecilia Spiridon, arhitect peisagist.

Pentru a reduce riscul ca oamenii să ajungă la spital sau să moară din cauza căldurii extreme, este nevoie ca sistemele de alertă din marile orașe să funcționeze ceas. Asfaltul supraîncălzit, traficul intens, lipsa vegetației și parcurile insuficiente fac ca aerul să fie irespirabil, ceea ce duce la episoade de stres termic ridicat.

De aceea, este esențială suplimentarea suprafețelor plantate. Spre exemplu, autoritățile pot modifica profilurile stradale, astfel încât acestea să poată cuprinde aliniamente de arbori, de-o parte și de alta a drumului.

„Arborii și plantele, în general, ajută la răcirea aerului, ceea ce face ca vegetația să fie o cale simplă și eficientă de a reduce insulele de căldură locale”, explică arhitectul peisagist Luiza Cecilia Spiridon.

Zonele umbrite pot avea o temperatură redusă cu până la 11-15 grade, față de zonele cele mai călduroase și neumbrite. Unele măsuri le putem lua chiar și noi, în propriile locuințe.

„Doar evapotranspirația (procesele prin care apa se transferă de la suprafața pământului, în atmosferă – n.r.) poate reduce temperatura din aer cu până la 5 grade, ceea ce înseamnă că și mușcatele de pe balcon, precum și iedera întinsă pe pereți ajută la reducerea temperaturilor”, continuă arhitectul peisagist Luiza Cecilia Spiridon.

Potrivit specialistei, căldura pe care o simțim în orașe e cauzată de absorbția căldurii solare de către materialele folosite în pavaje, plinte urbane și acoperișuri.

Casa cu beton din cânepă și culorile folosite la construcții ajută la gestionarea căldurii

Suprafețele plantate pot realiza mantii protectoare la nivel urban, care să compenseze căldura absorbită și emanată de toate clădirile și materialele clasice de construcție.

Culoarea este un element important, alături de materialele cu masă termică mare. Astfel, se poate recurge la o sumedenie de măsuri, de la vopsirea acoperișurilor sau a drumurilor în alb, la realizarea centrelor urbane și a unor alei pietonale cu materiale cu masă termică mare, cum sunt pietrele naturale”, explică arhitecta consultată de Panorama.

Cei care își doresc să-și construiască o casă nouă sau să o extindă pe cea din dotare pot lua în considerare materiale de construcție inovatoare. Betonul de cânepă este considerat ultima modă în materie, fiind un material de construcție superior din punct de vedere ecologic, regenerabil și sustenabil.

„Betonul din cânepă sau hempcrete-ul are proprietatea de a sechestra dioxid de carbon din atmosferă, datorită cânepii care absoarbe acest dioxid de carbon prin fotosinteză. De asemenea, acest material este foarte eficient din punct de vedere energetic, având proprietăți energetice excelente, care ajută la reducerea consumului de energie pentru încălzire și răcire”, explică Luiza Spiridon.

Autoritățile trebuie să aducă verdeața în aglomerațiile urbane

Astfel de materiale sunt deja folosite în alte țări europene, care au început să caute soluții pentru a contracara efectele valurilor de căldură în marile aglomerări urbane. Diferența o fac și spațiile verzi, care sunt chiar și în orașele mari, supraaglomerate din Europa, mai răspândite decât ce găsim în București.

„Zonele de verdeață sunt mai consistente, ceea ce influențează starea de bine a cetățenilor de acolo. La noi, în schimb, parcurile sunt puține și sunt prost întreținute, în timp ce zonele de lângă locuințe sunt, în multe situații, lipsite de vegetație”, susține climatologul Simona Andrei.

Ea spune că ar fi de dorit să vedem un program de înverzire a blocurilor, așa cum sunt cele din alte țări, lucru pentru care autoritățile ar trebui să se pună pe treabă. Roxana Bojariu, specialista ANM, spune și ea că administrațiile locale sunt cele responsabile de limitarea efectelor valurilor de căldură.

„Acest lucru se poate face prin mărirea suprafețelor verzi și folosirea terenurilor cu luciu de apă, prin soluții arhitectonice și urbanistice pentru moderarea extremelor termice ridicate. Mai multă natură în orașe însemnă și o limitare a impactului fenomenelor climatice extreme, iar soluțiile bazate pe natură, prin caracterul lor sistemic, sunt foarte eficiente”, declară Roxana Bojariu.

Ce e rețeaua de insule reci și unde poate fi găsită

Deja există exemple de bună practică în Europa. Spre exemplu, la Paris a fost amenajată o rețea de insule „reci”, unde oamenii pot găsi refugiu – de la parcuri și păduri, până la piscine și muzee, conectate prin intermediul unor alei bogate în arbori.

În Sevilla (Spania), primăria a instalat copertine ca parte a politicii de umbrire. Tot în Sevilla, anual sunt plantați 5.000 de arbori și sunt realizate fântâni publice, în timp ce în Rotterdam (Olanda) se dorește ca peste 900.000 de metri pătrați de acoperiș să fie plantați.

În Beijing (China), o serie de hărți generate cu ajutorul sateliților, din care reies zonele vulnerabile la căldură, au fost utilizate pentru a estima efectul parcurilor urbane asupra căldurii.

Hărțile care pot arăta zonele afectate de căldură sunt vitale pentru planificarea urbană, în condițiile în care temperaturile sunt într-o continuă creștere. Ce s-a remarcat la o privire mai atentă a fost că în zonele cu densitate a construcțiilor, valul de căldură este și mai intens.

Pe de altă parte, aceleași hărți de monitorizare au indicat că zonele care se află la mai puțin de 10 minute distanță de un parc înregistrează o temperatură cu 3 grade mai scăzută decât restul orașului.

„Drumurile vopsite cu vopsele speciale pentru răcire nu mai absorb energia solară, ci o reflectă, temperaturile la nivelul solului fiind reduse cu aproximativ 2 grade”, arată Luiza Cecilia Spiridon, arhitect peisagist.

Conflictul mașină-spațiu public

Specialista amintește o altă problemă majoră, care contribuie la încălzirea urbană: autoturismele. În marile orașe din România, mașinile domină spațiul public. De altfel, Bucureștiul este orașul cu cel mai aglomerat trafic auto din Uniunea Europeană, fiind pe locul opt în clasamentul mondial, conform indicelui anual realizat de producătorul de sisteme GPS TomTom.

Alte state europene, însă, au găsit metode prin care să creeze parcări publice gratuite la periferie, după ce au pus la punct un sistem de transport public performant. Au descurajat astfel folosirea mașinilor personale și au limitat efectele valurilor de căldură.

„În Londra, există chiar o taxă suplimentară pentru cei ce doresc să parcurgă orașul cu mașina, aceasta putând fi o măsură eficientă pentru reducerea numărului de mașini și implicit a căldurii din orașe. Sumele de bani astfel colectate pot contribui la dezvoltarea unor noi parcuri sau la reabilitarea celor existente”, mai spune arhitecta.

Cele 4 scenarii ale relației dintre oameni și climă

Realitatea climatică în care am ajuns să trăim este o urmare a modului în care relaționăm cu natura și a modificărilor, distrugerilor și intervențiilor la care o supunem. Acest lucru i-a determinat pe specialiști să contureze patru scenarii legate de modul în care se poate face adaptarea la noile condiții climatice.

În cel mai sumbru dintre scenarii, lipsa oricărei intervenții vine cu niște costuri uriașe pentru omenire și are consecințe dintre cele mai grave. Scenariile doi și trei sunt cele mai apropiate de ceea ce se întâmplă în prezent. Oamenii au înțeles că fenomenele meteo extreme sunt aici, în viețile lor, și sunt dispuși să facă un efort pentru a schimba ceva, inclusiv folosirea resurselor de energie alternative.

Suntem, totuși, foarte departe de scenariul cel mai optimist, al patrulea, care prevede trecerea exclusivă la resurse regenerabile, lucru imposibil în prezent.

Am trecut deja de punctul în care să putem repara natura și clima atât de bine încât să eliminăm complet efectele încălzirii globale, însă eforturile susținute de a schimba modul în care consumăm și trăim nu sunt degeaba: aceste extreme climatice și efectele lor tot mai dure asupra naturii și oamenilor pot fi estompate, uneori și prin măsuri relativ mărunte, cum ar fi plantarea de copaci în orașe sau folosirea inteligentă de vopseluri și materiale de construcții moderne.

Articol editat de Andrei Luca Popescu


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Claudia Spridon-Drăgodan

Beneficiară a unei burse Fulbright în SUA, Claudia are 13 ani de experiență în presa scrisă și online, fiind specializată în domeniul Sănătății. A lucrat șapte ani la ziarul Adevărul, unde și-a extins expertiza și pe Eveniment și Social. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a scris pentru Ziare.com. A fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. În 2012, Claudia a co-fondat asociația Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile, la secțiunea Sănătate. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x