Povestea în două minute

Cum încearcă UE să ia avans și să scape de dependență, în cursa mondială pentru microcipuri

Computer Hope Guy
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, alături de oficiali locali din Saxonia și de directorul Infineon, inaugurează construcția unei fabrici de semiconductori a Infineon, la Dresda. Foto: Profimedia.

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Europa are o anume tradiție în lumea semiconductorilor, așa-numitele microcipuri, elemente industriale devenite extrem de importante în lumea actuală, dar recent a început să se străduiască să-și crească amprenta în acest domeniu, dominat de asiatici. Una dintre cele mai importante mize este ruperea dependenței de China și de alte țări din Asia, de unde țările europene importă masiv aceste produse de importanță strategică.

UE are în prezent în jur de 8%-9% din piața globală a semiconductorilor, dar se străduiește să ajungă la 20%-30% din piață, până în 2030. De altfel, Uniunea a lansat anul trecut o competiție pentru finanțarea parțială a producției de semiconductori, extrem de importanți pentru industria electronică, cea auto și altele.

„UE este deja un jucător important în industria  semiconductorilor, excelând în special în segmente esențiale, cum ar fi producția de echipamente, industria auto și electronica industrială. Europa se mândrește, de asemenea, cu instituții de cercetare renumite, de clasă mondială, din statele membre, care sunt lideri în cercetarea semiconductorilor”, spune purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene (CE), Johannes Bahrke, pentru Panorama.

Întrebarea este dacă această poziție a UE e suficientă în lumea microcipurilor. UE a introdus anul trecut Chips Act, o mișcare strategică pentru a întări în continuare aceste puncte forte și a da putere Europei să se aventureze către noi segmente din industria semiconductorilor. Dar și să abordeze dependențele strategice, după cum au precizat pentru Panorama oficiali ai Comisiei Europene.


Citește și:
Războiul cipurilor. De ce lupta pentru controlul industriei de semiconductori ne va decide viitorul
Cum vrea UE să rupă relația toxică cu China, fără să se despartă economic de ea
Importurile care dau dependențe toxice Europei, dincolo de petrol și gaze din Rusia
Cealaltă cursă a înarmării

„Prin prevederile Chips Act, pentru a asigura securitatea aprovizionării și consolidarea sprijinului european pentru cercetarea semiconductorilor, atât capacitatea de producție a Europei, cât și liderul în cercetarea și inovarea semiconductorilor vor fi consolidate. Acest lucru se traduce deja în diverse investiții anunțate de companii europene și internaționale. De fapt, până în prezent, Chips Act a jucat un rol esențial în generarea a aproximativ 100 de miliarde de euro în investiții anunțate”, mai spune Johannes Bahrke, pentru Panorama.

Până acum, șapte companii din România s-au calificat pentru obținerea sprijinului UE pentru producția de semiconductori și speră să-l primească cât mai rapid, pentru a putea începe producția.

Companiile din România care cer finanțări de la UE, pentru producția de microcipuri, potrivit Economedia, sunt:

  • grupul german Bosch (Robert Bosch SRL și Bosch Automotive SRL), în parteneriat cu Politehnica București și Universitatea Tehnică din Cluj.
  • olandezii de la NXP Semiconductors Romania, în parteneriat cu mai multe universități și firme românești.
  • Continental România, în parteneriat cu mai multe universități și firme românești. Compania germană Continental este cel mai mare producător de componente auto din România, având 7 fabrici în România.
  • Analog Devices Romania, în parteneriat cu Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.
  • Bluespace Technology, în parteneriat cu Universitatea „Dunărea de Jos” Galați.
  • Fixsotech SRL și Myruns.
  • Medapteh Plus Cert SRL, în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Inginerie Electrică ICPE-CA și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
  • Microelectronica SA, în parteneriat cu Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației – INFLPR, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor, Institutul Național De Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Centrul de Chimie Organică „Costin D. Nenițescu” și Academia de Științe Tehnice din România. Microelectronica a fost, în anii ’80, vârful industriei de semiconductori din România.

Vor exista fabrici noi de semiconductori în UE, în următorii ani?

„Se estimează că, în prezent, UE deține 8-9% din capacitatea globală de producție de semiconductori front-end, iar această pondere este de așteptat să crească. Uniunea înregistrează investiții în fabrici în toate statele membre, unele proiecte fiind, de asemenea, eligibile pentru Fondurile europene de dezvoltare regională și Fondurile pentru redresare și reziliență. Europa are deja un peisaj industrial destul de divers în domeniul semiconductorilor, de la producția de semiconductori front-end până la back-end, vânzători de echipamente, companii fără fables, IDM-uri și alți actori de-a lungul lanțului valoric”, explică oficialul CE.

Potrivit acestuia, au fost anunțate o serie de proiecte care conduc la o capacitate de producție suplimentară și noi fabrici.

„Este dificil de estimat numărul de fabrici care vor fi operaționale până în 2027, dar ținând cont de anunțurile recente, este de așteptat ca Europa să înregistreze o creștere semnificativă a capacității de producție”, spune purtătorul de cuvânt al CE.

De altfel, UE își propune să-și dubleze cota de piață în lanțul valoric al semiconductorilor, până la sfârșitul deceniului, și să ajungă la  aproximativ 20% pe o piață care estimată să își dubleze valoarea, până în 2030.

Acest lucru ar presupune ca activitatea de semiconductori în Europa să crească de patru ori, în următorii ani. Ținta de 20% până în 2030 este o țintă stabilită în cadrul Programului de politică a Deceniului digital.

Investiții separate de intențiile UE

Pași mai rapizi și cu șanse de a se concretiza mai fructuos, pe lângă cei făcuți de autoritățile europene, vin din partea mediului privat. Consiliul de administrație al producătorului taiwanez de semiconductori TSMC va decide în favoarea construirii unei fabrici în orașul german Dresda, a informat cotidianul german Handelsblatt, citând surse guvernamentale.

Guvernul german va sprijini construcția fabricii cu 5 miliarde de euro, potrivit surselor.

TSMC este cel mai mare producător contractual de cipuri din lume (produce semiconductori pentru alții) și poartă discuții cu statul german Saxonia încă din 2021, cu privire la construirea unei fabrici la Dresda, ce va fi operată de un joint venture cu partenerii Bosch, Infineon și NXP.

Robert Bosch a confirmat înființarea unei societăți mixte cu TSMC, Infineon și NXP, cu scopul de a construi fabrica de microcipuri în Dresda, Germania, până în a doua jumătate a anului viitor.

Asocierea va fi deținută în proporție de 70% de TSMC, iar Bosch, Infineon și NXP vor deține fiecare câte 10% din acțiuni.

Investițiile totale sunt de așteptat să depășească 10 miliarde de euro, prin injecție de capitaluri proprii, împrumuturi cu datorii și sprijin puternic din partea Uniunii Europene și a guvernului german.

Fabrica va produce în principal cipuri pentru industria auto, producția urmând să înceapă până la sfârșitul anului 2027.

Se așteaptă ca fabrica să aibă o capacitate de producție lunară de 40.000 de wafer-uri (materiale semiconductoare) de 300 mm (12 inchi), pe tehnologia de proces CMOS plană de 28/22 nanometri a TSMC și tehnologia de proces FinFET de 16/12 nanometri, a anunțat Bosch într-un comunicat.

După ce consiliul va da undă verde, TSMC, care intenționează să folosească uzina din Dresda în principal pentru a produce cipuri pentru industria auto, ar putea semna o scrisoare de intenție cu Berlinul, privind finanțarea. Decizia finală va fi luată de Comisia Europeană.

TSMC este doar unul dintre marii producători de cipuri, precum Intel și Wolfspeed, care caută să recurgă la finanțare guvernamentală, pentru a construi fabrici în Europa.

Bruxelles-ul și statele membre UE fac eforturi pentru producția autohtonă de semiconductori, oferind miliarde de euro prin subvenții de stat, pentru a reduce dependența de furnizorii asiatici și pentru a atenua deficitul global de cipuri, care a creat ravagii pentru producătorii de automobile și încă afectează industriile.

Europenii au cu atât mai multă nevoie de capacități sporite de fabricare a microcipurilor, cu cât speră să accelereze producția de mașini electrice, care depinde mult de semiconductori.

Articol editat de Andrei Luca Popescu


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Răzvan Zamfir

În circa două decenii în presă, a  prins sfârșitul epocii pe hârtie a presei, dar și startul și evoluția presei online. La început, își scria articolele la mașina de scris și s-a bucurat de perioada romantică a presei, când „unicii” contau prea puțin, important era subiectul. Are în portofoliu nume precum Bursa, Capital, Business Cover - pe care l-a coordonat, Economica sau Economedia. A fost ziarist economic de la început și l-au pasionat dintotdeauna mai mult analizele, reportajele sau interviurile, în detrimentul știrilor. Este colaborator Panorama din februarie 2023.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
1 Comentariu
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x