SINGURA CRIZĂ CARE NE-A CRESCUT ECONOMIILE

De ce consumăm mai mult ca oricând

Computer Hope Guy

În ciuda celei mai abrupte contracții economice din istoria modernă, consumul și comerțul internațional ating cote-record. O explicație este că, pe perioada pandemiei, total atipic față de alte crize economice, nivelul economisirii a crescut considerabil. Fenomenul s-a reflectat și într-o serie de schimbări fundamentale în structura consumului: având la dispoziție mai mulți bani și mai puține oportunități de a-i cheltui, oamenii s-au reorientat către investiții semnificative și achiziții de bunuri durabile în defavoarea cheltuielilor mărunte, asociate timpului liber. 

În 2020, anul pandemiei, Produsul Intern Brut mondial a scăzut cu 3,4%. O contracție fără precedent din 1961 încoace, de când Banca Mondială a început să strângă aceste date. În paralel, consumul de bunuri și comerțul internațional bat record după record. O anomalie economică, dacă ne uităm la tiparele celorlalte crize economice prin care am trecut. Acum, poate mai evident ca oricând, vedem ce înseamnă un „consum-record” de bunuri: întreruperea lanțurilor de alimentare și criza din transporturi au reușit să traducă fenomenul pentru toți consumatorii.  

Similar, prăbușirea comerțului internațional a fost, în al doilea trimestru din 2020, mai acută decât orice alt reper după Marea Recesiune și Războaiele Mondiale. A fost categoric mai severă decât contracția înregistrată în timpul crizei din 2008-2009, arată datele. Totuși, în ciuda acestei oscilații violente, impactul economic al scăderii comerțului a fost mult mai scăzut și mai ales mai scurt decât se așteptau analiștii. Răspunsul pentru această contradicție stă în felul în care s-a schimbat, în ultimii ani, structura bunurilor consumate – și în special a importurilor. 

Efectele declinului din comerțul internațional se resimt diferit și se suprapun pe două mari categorii economice: în economiile emergente, piața locală (prin consum în primul rând) joacă un rol mai consistent în economie, în timp ce economiile dezvoltate depind mult mai mult de exporturi - și deci de volumul de importuri din țările partenere.

Dacă primele înregistrează o contracție a importurilor, se pot reorienta măcar parțial către produse locale. În schimb, o țară exportatoare găsește cu greu alte piețe de desfacere pentru produsele care nu mai aveau cerere pentru exporturi. Prăbușirea comerțului internațional s-a resimțit deci altfel în România față de SUA și Vestul UE. Declinul a fost violent, dar extrem de scurt în termeni economici. Înainte de finalul lui 2020, volumul importurilor revenise deja la nivelul prepandemic, după o contracție inițială de 20%. Iar schimbările din aceste mari economii vor dicta felul în care lumea va ieși din această criză economică. 

Economiștii Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) estimează acum că, până la finalul lui 2021, comerțul internațional de bunuri va fi 11% mai mare decât în 2019, ajungând la aproape 22 de trilioane de dolari (mii de miliarde).

Schimbările fundamentale 

Spre deosebire de alte crize, cea cauzată de pandemie nu a venit la pachet cu poveri covârșitoare de datorii - nici publice, nici ale gospodăriilor - sau cu un colaps al prețurilor pentru anumite active-cheie, cum ar fi imobiliarele. Astfel că prăbușirea imediată a consumului a fost dublată de un avans semnificativ al gradului de economisire. Un studiu realizat de compania de consultanță și management McKinsey arată că, în primăvara lui 2021, nivelul economiilor făcute de gospodăriile americane era de 2,3 ori mai mare decât cel înregistrat la sfârșitul lui 2019. Cu alte cuvinte, americanii au astăzi cel puțin de două ori mai mulți bani la dispoziție pentru consum de produse și servicii, dar mai ales pentru investiții, achiziții mari și produse durabile. 

În 2020, valoarea PIB-ului mondial a fost de 84,5 trilioane de dolari. Valoarea totală (bunuri și servicii) a consumului mondial s-a ridicat, în același an, la aproximativ 73 de trilioane de dolari.

Într-o oarecare măsură, putem intui schimbările majore în tiparele de consum observate în timpul pandemiei. Industria ospitalității aproape că a înghețat. Cheltuielile alocate timpului liber s-au prăbușit. În schimb, față de alte crize, achizițiile mari nu au înregistrat același declin. La nivel mondial s-a observat o creștere în achiziții de reședințe secundare, case mai mari sau în zone rurale, notează economiștii BNP Paribas. Similar, sumele cheltuite pentru renovări au avut un ritm constant de creștere, se arată în aceeași analiză. Nevoia de a-și crea un birou în casă, precum și de a-și asigura condiții mai bune pentru timpul tot mai lung petrecut în interior au fost principalele forțe din spatele acestui fenomen. 

Cumpărăturile din sectorul de fashion au scăzut inițial, dar au explodat în online. Când restricțiile au fost ridicate, și magazinele fizice au fost luate cu asalt. Pentru horeca, revenirea s-a observat în apetitul oamenilor de a sta iar fizic la o masă. Totuși, nu putem recupera la fel pe toate planurile: concediile depind în continuare de programul de lucru, de restricții și de teama oamenilor de a se îmbolnăvi, iar călătoriile amânate în pandemie nu se reportează cu aceeași ușurință cu care reprogramăm o ieșire în oraș cu prietenii. 

Consumul de bunuri durabile a explodat

Pe scurt, consumul de bunuri durabile a cunoscut nu doar o revenire, ci un avans. Cheltuielile alocate timpului liber și către servicii au revenit la nivelul pre-pandemic, dar rămân expuse numărului de infectări și restricțiilor de mobilitate. 

Așadar se observă deja răsturnarea unor tendințe împământenite înainte de pandemie. Chetuielile pentru servicii creșteau constant, la fel timpul petrecut de oameni în afara caselor și sumele cheltuite aici. Acestea au fost categoric întrerupte. De cealaltă parte, tracțiunea digitalului a fost accelerată dincolo de cele mai optimiste estimări anunțate înainte de această criză. 

Însă acest dezechilibru a dus deja la adâncirea diferențelor în tiparele de consum pe categorii diferite. Gospodăriile și indivizii cu venituri medii și peste medie au ieșit, în mare, fără traume considerabile din pandemie. Nu același lucru poate fi spus și despre cei cu venituri mici, sub medie, cu joburi mult mai expuse șomajului cauzat de restricții. Astfel că, în SUA, o parte tot mai mare a consumului se va concentra în rândul populației mature, cu capital disponibil, arată studiul McKinsey. De cealaltă parte a Atlanticului, Europa va trece prin o cu totul altă serie de schimbări. În Germania, cea mai mare economie din UE, nivelul economiilor a crescut cu 50% față de 2019

Ce urmează: unele soluții din pandemie se vor pierde

Este imposibil să știm dacă sau în ce formă aceste tendințe vor reveni la tiparele anterioare. Pentru unele, însă, analiștii au suficiente date încât să poată anticipa parcursul pe termen imediat și mediu. Spre exemplu, este mult mai probabil ca shoppingul online de alimente, consultațiile medicale virtuale și explozia amenajărilor interioare cu tot ce presupun acestea („home nesting”) să rămână obiceiuri și să crească după pandemie, în timp ce educația online și formele live de entertainment bazate pe streaming în timp real (concerte, teatru) să revină la un nivel scăzut de adoptare, notează McKinsey. 

Aderența acestor schimbări după încheierea crizei va depinde, în cea mai mare măsură, de jucătorii care erau deja la masă când a izbucnit. Platformele de e-commerce care aveau integrate servicii de livrare pentru alimente și produse de strictă necesitate dinainte de martie 2020 au câștigat cel mai mult. Comercianții care au intrat pe această nișă după pandemie încă se zbat pentru a-și găsi locul între aplicațiile de pe ecranele telefoanelor. Furnizorii de servicii medicale care au putut muta în online consultații și chiar triaj au fost mai degrabă cei privați. Chiar dacă fenomenul va continua să crească, adoptarea acestui tip de serviciu la scară largă depinde de investițiile făcute de guverne în infrastructura publică dedicată. 

În ceea ce privește piața muncii, schimbarea paradigmei și succesul programului hibrid și work from home au efecte clare, cuantificabile, asupra tiparelor consum. Am vorbit despre achizițiile de mobilier de birou, aparatură și infrastructură IT. O altă consecință este însă o scădere categorică a călătoriilor de afaceri. Analiștii estimează că, pe acest segment, o scădere de 20% față de nivelul pre-pandemic al călătoriilor business cu avionul va rămâne și după încheierea crizei

Entertainmentul va rămâne cu o parte dintre obiceiurile căpătate în ultimii doi ani, dar nu toate. Veniturile la box office au reprezentat, în 2020, doar 20-35% din totalul înregistrat în 2019. Au compensat din plin serviciile de streaming. După încheierea perioadei de avarie, este puțin probabil ca toți cinefilii să se întoarcă în sălile de cinema. Mai ales că industria cinematografică s-a obișnuit, de-acum, să trimită filme direct în format pay-per-view după lansare. Înainte, acest traseu era rezervat eșecurilor cinematografice. 

Cei care nu-și vor permite să călătorească în cel mai apropiat oraș mare de pe lista de turneu a Red Hot Chilli Peppers, Foo Fighters, Billy Idol sau Shania Twain și Pink Martini vor avea, cel mai probabil, opțiunea de a plăti pentru a vedea live, de pe propria canapea, show-ul. Dar numărul uriaș de artiști mari care au deja programate turnee mondiale în prima jumătate din 2022 arată că, în lipsa unor noi restricții, entertainmentul va reveni pe stadioane

Mai mulți bani disponibili

Nivelul economiilor determină categoric consumul pe termen imediat și, după cum am arătat mai sus, nivelul economisirii se află și el la un record. Totodată, trebuie să luăm în calcul că anii pe care-i trăim acum marchează și cel mai mare transfer de avuție între generații, de la Generația X, care a putut acumula active, către Millenials care trăiesc - și cheltuiesc - cu totul altfel. 

Însă la fel de importante sunt și așteptările oamenilor față de stabilitatea financiară din viitor. Deși mult mai greu de măsurat, și acestea dictează felul în care cheltuim. Pentru a exemplifica această corelație, analiștii Deloitte folosesc cazul Germaniei, motorul economiei europene. 

În 2010, PIB-ul acesteia a înregistrat o contracție de aproape 5,6%. Acum, în 2020, a scăzut cu 4,6%. Cu toate acestea, tiparele de consum și cheltuieli care s-au suprapus acestor două perioade de criză sunt cât se poate de diferite. După recesiunea din 2020, consumul în Germania a avut nevoie de șase trimestre (adică un an și jumătate) să revină la nivelul dinaintea crizei. Acum, datele preliminare arată că, strict pe parte de consum, Germania a redresat pierderile mai rapid. În martie 2020, consumul intern de bunuri și servicii a scăzut la 47,7% din PIB (un minim istoric) și a continuat să scadă în următoarele luni de pandemie. În iunie 2021, consumul s-a ridicat la 49,3% din PIB (adică la nivelul pre-pandemic din ianuarie 2020), conform calculelor publicate de compania de consultanță CEIC Data

Iar așteptările oamenilor pentru siguranța lor economică au fost conturate, în timpul pandemiei, în primul rând de răspunsul guvernelor pentru contracararea crizei. Primul efect al schemelor de sprijin acordate în întreaga lume a fost o stabilizare a pieței muncii.   


Panorama a analizat pachetele de relansare economică ale statelor europene de la izbucnirea pandemiei:
Am luat cele mai bune măsuri economice?

Un al doilea efect al acestor pachete de stimulare economică s-a reflectat direct în stabilizarea cheltuielilor alocate produselor și serviciilor non-esențiale (disposable income).  Practic, pentru că aceste venituri nu au scăzut decât temporar (cu 3% în al doilea trimestru din 2020) am putut vedea reveniri economice spectaculoase bazate pe consum în anumite țări sau contracții mult mai blânde decât anunța șocul inițial al pandemiei în altele. 

Aceste venituri s-au concentrat, după ieșirea din lockdown, înapoi în consum. Dar, prin prisma celor câteva luni în care nu au existat oportunități fizice de a cheltui, au determinat și o creștere substanțială în nivelul economisirii. În același trimestru afectat preponderent de pandemie, adică perioada aprilie-iunie 2020, un sfert din aceste venituri (disposable income) a mers direct în economii. Înainte de pandemie, ponderea era cu jumătate mai mică. 

Consumul-record aduce și inflație record

Totuși, deși cifrele descriu o perioadă de prosperitate aproape fără precedent, o serie de factori arată că nivelul-record al consumului a dat deja naștere unor dezechilibre care vor persista pe termen mediu. Primul este un avans considerabil al ratei inflației în întreaga lume, al doilea este o criză fără precedent în lanțurile de aprovizionare. Ambele se suprapun peste o criză a energiei care va persista cel puțin până în primăvară.


Panorama a analizat cauzele din spatele avansului galopant al inflației la care asistăm în prezent:
De ce crește inflația în toată lumea. Cât de expusă este România
De ce inflația lovește altfel în România

 

 


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Elena Dumitru

    Elena lucrează în presă de 12 ani, de-a lungul cărora a acoperit două mari domenii: jurnalismul economic și cel de investigație. A început la ziarul „Adevărul”, iar din 2014 s-a alăturat platformei de investigații RISE Project, unde a făcut parte din echipa de jurnaliști care au lucrat la seria #PanamaPapers.


Urmărește firul poveștii

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc