Ce urmează în economia României pe minus. „Mai bine o credibilitate mică, decât una pierdută pe care lupți să o recâștigi”
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Deficitul bugetar în creștere rămâne principala sursă de îngrijorare pentru investitori. Pentru reducerea acestuia, Guvernul ar putea lua, după alegeri, măsuri nepopulare care pot merge de la înghețarea pensiilor și salariilor, din 2025, până la un mix de taxe și impozite, atrage atenția economistul-șef al ING Bank România, Valentin Tătaru.
Guvernul negociază, de altfel, la Bruxelles, o amânare a termenului până la care trebuie să depună planul de revenire în ținta de deficit de 3% din PIB, scrie CursDeGuvernare. Noul termen cerut de autoritățile de la București pentru a prezenta care sunt măsurile pe care ar vrea să le ia pentru revenirea la ținta de deficit agreată cu Bruxelles-ul este ianuarie 2025. Adică după ce toate rundele de alegeri se vor fi încheiat, în România.
În prag de alegeri, politicienii tind să bage mâna mai adânc în buzunar și amâne reformele nepopulare pentru perioada postelectorală. Recenta majorare a pensiilor urcă deficitul bugetar spre 7% din PIB, care rămâne în continuare principala îngrijorare a investitorilor interni și externi.
În România, creșterea economică frânează. Recent, un raport al ING România estimează pentru 2024 doar 1,3% creștere economică, în scădere de la estimarea anterioară de 2%, pe fondul faptului că economia românească este dependentă de importuri.
„Pe scurt, aproape tot ce consumăm vine din import”, este un motto pe care Valentin Tătaru, economistul-șef al ING Bank România, l-a explicat, într-o discuție cu Panorama. Creșterea deficitului sporește nevoia Guvernului de finanțare și totodată riscul de a crește datoria publică.
În tot acest context, mediul de afaceri privat se teme că ne așteaptă noi taxe și impozite, însă în așteptarea unor vești mai precise, planurile de investiții sunt mai degrabă în așteptare, punctează economistul-șef al ING Bank România.
Tot el explică ce ne așteaptă din 2025 încolo. E posibil ca o creștere de taxe și impozite să nu fie prima și singura măsură luată în calcul pentru perioada postelectorală, ci mai degrabă o încercare de reducere a cheltuielilor publice, mai întâi.
O eventuală înghețare a pensiilor și salariilor la stat în 2025 ar aduce, din calculele ING, o economie de 1,5% din PIB. Dar, măsurile de taxare nu sunt excluse. Autoritățile vehiculează tot mai des în spațiul public un proiect de reformă fiscală, care să se aplice din 2025.
Chiar recent, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a spus că nu va lăsa toată greutatea pe umerii mediului privat, ci va exista și o componentă de restructurare a sistemului de cheltuieli publice.
Într-o discuție cu Panorama, economistul-șef al ING Bank România, Valentin Tătaru, a explicat pe larg ce implicații au toate aceste perspective pentru economia României.
Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank România:
- „Sunt negocieri, care deocamdată nu sunt publice, cu Comisia Europeană, pe scenarii fiscale, pe scenariul de ajustare a deficitului bugetar. Nu știm exact cât de permisivi vor fi cu România, pentru că până acum au fost destul de permisivi, nu știm câtă răbdare vor mai avea cu noi”.
- „În cazul în care Comisia Europeană ne permite un an, doi, să avem deficite relativ mari, atunci este posibil să nu vedem o implementare rapidă și generalizată a unor creșteri de taxe și poate Guvernul să încerce, cumva, un control al cheltuielilor publice, având în vedere că tocmai vor fi trecut alegerile. Estimăm noi cam 1,5% din PIB ar aduce o economie, dacă pensiile și salariile ar fi înghețate în 2025”.
- „Privind din avion, pare că am putea vedea un control mai strict al cheltuielilor publice și apoi să vedem cum merge și economia, cum merge și colectarea, apoi să vină o creștere probabilă a taxelor, fără a ști exact un mix al acestor taxe”.
- „E nevoie ca la un moment dat să facem o reformă fiscală care să ducă la o așezare pe baze sustenabile a bugetului. Deocamdată, nu suntem acolo, nu suntem nici măcar aproape de a fi acolo”.
- „E o problemă aici (legat de creșterea datoriei publice), pentru că era una din puținele ancore de stabilitate și credibilitate pe care România le avea, și anume o datorie publică mică. Lumea ne știe că avem datorie mică”.
Panorama: După cum știm, din 2020 România a intrat în „clubul bogaților”, după cum arată datele Băncii Mondiale, cu o creștere foarte mare, dacă ne uităm de unde a pornit în urmă cu 20 de ani. Veniturile tuturor categoriilor sociale au crescut, pensiile acum sunt în plină creștere. Ne bucurăm prea devreme sau ne bucurăm pe datorie?
Valentin Tătaru: Nu știu exact câtă lume se bucură doar pentru că date de la Banca Mondială spun că ne putem considera bogați. Nu înseamnă neapărat că de pe o zi pe alta suntem chiar mai bogați. Asta e la fel cu revizuirile de date de la statistică, aflăm peste doi ani că acum doi ani eram în recesiune. Nu ne mai încălzește cu nimic, nu mai contează așa mult.
Dar, da, este totuși o problemă modul în care am obținut câștigurile acestea și de pensii, și de salarii, pentru că economia are totuși niște dezechilibre evidente și pentru că sunt aceleași de mulți ani, deja decenii. Poate că lumea s-a săturat să audă de ele, pentru că sunt aceleași și sunt tot mai mari, respectiv, deficitul de cont curent, deficit bugetar.
Citește și: Cum s-a schimbat economia României de la aderarea la UE și cum arată bunăstarea la români
Și da, parțial trăim pe datorie, pentru că datoria a tot crescut din 1989 încoace. Am plecat practic de la o datorie zero, până în criza din 2008-2009, aveam o datorie publică foarte mică, în jur de 12%. După criză, a sărit imediat la 25% din PIB, a mai venit și pandemia și a sărit la 50%. Și pe acolo suntem, la 52-53% acum.
Evident că nu putem continua să creștem datoria la nesfârșit.
E nevoie ca, la un moment dat, să facem o reformă fiscală care să ducă la o așezare pe baze sustenabile a bugetului. Deocamdată, nu suntem acolo, nu suntem nici măcar aproape de a fi acolo”.
„În anii electorali, nu prea se iau măsuri nepopulare”
Panorama: Discutăm de ani de zile de reforma fiscală, totuși nu se întâmplă nimic. În ce măsură contează și faptul că acum suntem în an electoral?
Valentin Tătaru: Contează în măsura în care nu se întâmplă mare lucru în anii electorali, pe partea fiscală, cel puțin. Mai puține lucruri bune decât ar trebui. Practic, în anii electorali nu prea se iau măsuri nepopulare.
S-au făcut niște progrese anul acesta pe partea de colectare, dar care sunt parțial și rezultatul unor proiecte care au început în alți ani. Și toate aceste „e”-uri de care auzim (e-TVA, e-Factura) sunt parte a unui efort generalizat de digitalizare a ANAF-ului și aș zice, și mai generalizat, a statului.
Încep să se vadă unele rezultate pe partea de colectare, dar, deocamdată, puținele rezultate care se văd sunt cheltuite integral. Adică, puținele venituri extra care încep să apară sunt cheltuite integral.
Panorama: Când spuneți că se văd rezultate, la ce vă referiți mai exact?
Valentin Tătaru: Colectarea de taxe și impozite a început să arate mai bine, să fie chiar un pic peste plan, dar, din păcate, și cheltuielile sunt mult peste plan, nu doar un pic, și atunci diferența dintre venituri și cheltuieli rămâne mare și chiar în creștere.
Panorama: Datoria guvernamentală, ca procent din PIB, nu este foarte mare, comparativ cu alte state europene, însă a avut o creștere foarte mare în ultimii ani. La ce să ne așteptăm în 2025, după ce super-anul electoral se va fi încheiat?
Valentin Tătaru: Cred că și în 2025 vom vedea o creștere a datoriei publice pentru că deficitul bugetar va rămâne mare. Practic, ce îți dă datoria publică? În esență, este deficitul bugetar. Atât timp cât economia crește mai repede decât crește deficitul, atunci ponderea datoriei nu ar trebui să crească.
Dar, economia nu mai crește la fel de repede cum eram obișnuiți cândva. Deja, vorbim de o creștere până la jumătatea acestui an de 0,7% în termeni reali, mai adaugi și o inflație care a fost în medie pe la 6%, o creștere nominală nu mult peste 6%. Așteptăm deficitul bugetar să se ducă pe la 7%, poate chiar peste 7%, și automat, și datoria crește.
Iar la anul, probabil că din nou creșterea deficitului va fi un pic peste creșterea datoriei, deci ar trebui ca, matematic vorbind, acest „debt-to-GDP” (datoria guvernamentală raportată la PIB – n.r.) să continue să crească.
E o problemă aici, pentru că era una din puținele ancore de stabilitate și credibilitate pe care România le avea, și anume o datorie publică mică. Lumea ne știe că avem datorie mică. Cam asta de ani de zile, și pentru investitori, și pentru populație, în general, și pentru politicieni, era un punct important de stabilitate. Datorie mică, deci, dacă sunt probleme, în cel mai rău caz îți permiți să te mai împrumuți. Nu prea mai avem datorie așa mică”.
Încă nu e atât de mare precum media din Europa și vedem țări dezvoltate care au 80%, 90% sau peste 100% din PIB datorie. Dar, pe de altă parte, nici nu am atins acel nivel de dezvoltare și știm că vor mai fi ani buni în care trebuie să investim, să cheltuim pentru a îmbunătăți infrastructura, serviciile publice și tot așa. Și atunci, da, e o problemă cu acumularea asta de datorie.
Panorama: Cu un deficit foarte mare și cu o datorie mare, ne așteptăm la creșteri de taxe și de impozite din 2025. Care sunt scenariile cu care lucrați?
Valentin Tătaru: Până nu demult, aș fi zis că o creștere de taxe, impozite, e inevitabilă pentru 2025, chiar pentru începutul anului 2025. Aici sunt totuși aspecte pe care nu le știm, sunt negocieri care deocamdată nu sunt publice, cu Comisia Europeană, pe scenarii fiscale, pe scenariul de ajustare a deficitului bugetar. Nu știm exact cât de permisivi vor fi cu România, pentru că până acum au fost destul de permisivi, nu știm câtă răbdare vor mai avea cu noi.
Știm sigur că România vrea să aplice pentru un plan de consolidare fiscală pe șapte ani, practic, deficitul bugetar să intre înapoi sub 3% la finalul acestor șapte ani. Dar, nu știm încă pașii intermediari.
Dar, pentru că întrebarea a fost pe taxe și impozite, legătura cu deficitul este următoarea: în cazul în care Comisia Europeană ne permite un an, doi, să avem deficite relativ mari, atunci este posibil să nu vedem o implementare rapidă și generalizată a unor creșteri de taxe și poate Guvernul să încerce, cumva, un control al cheltuielilor publice, având în vedere că tocmai vor fi trecut alegerile.
Și atunci, poate unele măsuri ceva mai nepopulare pe partea cheltuieli, în special de pensii și salarii – acestea sunt mare parte din cheltuielile publice -, o eventuală înghețare a acestora în 2025 ar ajuta. Estimăm noi cam 1,5% din PIB ar aduce o economie, dacă pensiile și salariile ar fi înghețate în 2025. Ceea ce nu e puțin, e destul de greu să strângi 1,5% din PIB, din colectare.
Panorama: Deci, un scenariu ar fi ca salariile din sistemul de stat și pensiile să fie înghețate din 2025.
Valentin Tătaru: Da, e un scenariu. Dar, ca întotdeauna, va fi câte puțin din toate. Asta ar fi o măsură. Am mai putea vedea măsuri și legate de taxe, nu neapărat că vor fi toate amânate, poate vor fi doar unele implementate, dar nici acolo nu știm exact mixul. Că e TVA, că e impozit pe profit, că e impozit pe venit, că e impozit pe dividende la microîntreprinderi, sunt foarte multe variabile și rezultatul final sigur va fi un mix între toate aceste variabile.
Însă așa, privind din avion, pare că am putea vedea un control mai strict al cheltuielilor publice și apoi să vedem cum merge și economia, cum merge și colectarea, apoi să vină o creștere probabilă a taxelor, fără a ști exact un mix al acestor taxe”.
Pare un scenariu cumva mai gradual, probabil potrivit și pentru că economia nu prea ajută în aceasta perioadă, nu crește atât de puternic. Dar, trebuie să ne permită și Comisia Europeană, trebuie să ne permită și piețele. De fapt, aici e, aș zice, principala problemă. Cu Comisia mai negociezi politic, mai ai un capital de încredere, dar piețele te taxează dacă nu ești credibil.
Și, din păcate, nu prea avem așa un istoric de credibilitate în privința ajustărilor bugetare.
„Costul împrumuturilor pentru țările din regiune se duce în jos. În România, stă pe loc”
Panorama: Asta înseamnă împrumuturi la un cost și mai ridicat, nu?
Valentin Tătaru: Ori mai ridicat, ori nu atât de scăzut pe cât ar putea fi. Vedem chiar în perioada asta, costul împrumuturilor pentru alte țări din regiune se duce în jos – Polonia, Ungaria, Cehia. În România, stă pe loc.
Deci, nu e neapărat mai scump, dar în mod normal ar fi trebuit să mergem și noi în jos cu costurile. Nu se întâmplă asta, nu e neapărat să fie mai scump împrumutul, ci pur și simplu să nu fie pe cât de ieftin ar putea fi.
Panorama: Am mai putea avea, spuneți, după alegeri, o perioadă în care să nu se ia imediat niște decizii cu impact direct asupra oamenilor, creșteri de taxe și impozite, pe care le simțim imediat cu toții. Dar cum se va simți creșterea deficitului în continuare și a datoriei publice în buzunarul românilor, în acești doi ani? Până acum, am văzut creșteri salariale, am văzut pensii foarte mari, dar în același timp și o inflație foarte mare. Unde am putea ajunge?
Valentin Tătaru: Inflația, într-adevăr, e mare acum, însă diferențele între țări sunt mici. Prin 2022-2023, inflația în România a fost considerabil mai mică față de alte state din regiune. De exemplu, în alte țări a sărit de 20%, deși și la noi a fost peste de 16%, e o diferență totuși.
Legat de impactul asupra companiilor, taxe mai mari înseamnă mai puțini bani lăsați mediului privat. Că sunt companii, că sunt persoane fizice, până la urmă tot la persoane fizice se ajunge. Și companiile tot din persoane fizice sunt formate. Oamenii plătesc taxe și impozite.
Mai mulți bani la stat înseamnă mai puțini bani în mediul privat. Teoretic, și statul face niște cheltuieli care se întorc la oameni, dar de multe ori nu sunt la fel de eficiente.
Nu mai reiau acum, dar teoria, pe scurt, e că mediul privat cheltuie mai eficient decât statul. Sigur, sunt o serie de cheltuieli pe care mediul privat nu le poate face – cheltuielile majore, de tipul autostrăzilor și genul acesta de investiții mari unde statul trebuie să preia inițiativa.
Însă, punctul major pe care l-aș face e că o creștere a taxelor și impozitelor cel puțin pe termen scurt nu poate să ajute creșterea economiei. Vom vedea o creștere relativ mică sau sub potențial pentru următorii 2-3 ani, până când toate aceste cheltuieli publice cumva încep să-și producă efectele.
„Am putea reține ca motto că ceea ce consumăm, consumăm din importuri”
Panorama: Spuneați puțin mai devreme că economia a stagnat și din raportul ING pe care l-ați lansat recent, prognoza de creștere a fost redusă la 1,3%. Care sunt cauzele? Totuși, au fost bani din PNRR, ce s-a întâmplat?
Valentin Tătaru: Pe scurt, aproape tot ce consumăm vine din import. Am putea reține ca motto că ceea ce consumăm, consumăm din importuri. Și atunci, în ecuația PIB-ului, ai consum, ai investiții, ai consum guvernamental și ai exporturile nete. Deci, consumul merge bine, investițiile merg bine, Guvernul cheltuie, oamenii cheltuie, vedem consumul privat că e foarte puternic.
Însă, aproape totul se risipește în importuri. Și aici, cred că știm cu toții, este suficient să facem o plimbare prin supermarketuri, să vedem ponderea produselor importate, de la cele simple la cele sofisticate. Chiar și pe partea de investiții, din păcate, importăm o bună parte din necesar, mașini, utilaje de construcții și tot așa. Importăm bitum din Serbia, din Polonia.
Deci, este o problemă faptul că producția internă nu poate satisface cererea în aproape niciun sector al economiei, cu excepția, poate, a sectorului auto, unde avem un oarecare echilibru între importuri și exporturi. În rest, cam în toate zonele avem deficite semnificative.
Panorama: Ne putem aștepta la o criză din 2025 încolo? În contextul în care se așteaptă, totuși, creșteri de taxe și impozite, inflația e mare, în care indicatorii majori nu arată bine, în contextul european în care economia Germaniei nu o duce bine.
Valentin Tătaru: O criză ar însemna o contracție economică și la noi, și în general. Puțin probabil să vedem asta. E adevărat că, la 1 – 1,3% creștere, nu suntem foarte departe. Însă, chiar și cu un an de contracție, nu cred că suntem neapărat (aproape). Și în Germania au fost trimestre de contracție și nu a fost nicio criză nici acolo.
O criză, de obicei, înseamnă mai multe lucruri, înseamnă să vină și cu un șomaj ridicat, cu o scădere a puterii de cumpărare, eventual chiar a salariilor sau stagnarea lor și diluarea lor prin inflație. E puțin probabil în momentul de față, din punctul meu de vedere.
De fapt, nicio expansiune ca pe vremuri nu prea mai e la orizont. Ca pe vremuri însemnând creșteri de 5-6%, pe care România le obținea relativ ușor, până nu demult. Nu prea pare că ne mai apropiem de acele niveluri.
Pentru România, e un pic prea devreme să-și încetinească atât de mult potențialul de creștere, ne-ar mai fi trebuit poate chiar spre o decadă de creșteri rapide pentru a mai echilibra un pic variabilele acestea macro.
Lucrăm însă cu ce avem, nu ne ajută deloc contextul extern, nu ne ajută deloc Germania.
Toată Europa e dependentă de economia Germaniei, însă aș zice că noi, țările din Est, iar România cu atât mai mult. Atunci când nu ai un sector propriu, o industrie proprie care să genereze produse inovatoare și practic lucrezi pe bază de comenzi, cum face mare parte din industria României, ești dependent de ce se întâmplă în curtea altora”.
Și da, lucrurile nu arată neapărat grozav, la modul că perspectivele de creștere s-au diminuat, însă nu pare nici să fie vreo criză la un orizont.
Asta e partea bună când depinzi de Europa, că acolo lucrurile se întâmplă gradual, nici cu prea multe plusuri, nici cu prea multe minusuri. E mereu graduală și decelerarea și accelerarea, cumva vezi lucrurile întâmplându-se, nu te iau prin surprindere.
Panorama: Pentru anul următor, cel puțin, dacă aveți o prognoză pentru creșterea economică și care va fi motorul de creștere, de fapt?
Valentin Tătaru: Pentru creșterea economică, anul viitor vedem 3%, ne-am menținut prognoza de creștere. Dând mai jos prognoza pe planul acesta, după cum am spus, ceea ce statistic vorbind a creat de fapt un efect de bază favorabil pentru anul următor și atunci, deși pare o accelerare destul de semnificativă de la 1,3% la 3%, nu îți trebuie date de creștere prea mari ca să ajungi la 3%, anul următor. În fiecare trimestru, dacă crești cu 0,6 – 0,7%, ajungi la 3% datorită acestui efect statistic, după cum am zis, efect de bază.
Contează foarte mult și efectul de carry-over, adică ce face economia în trimestrul IV al fiecărui an, care practic îți împinge creșterea pe anul următor în sus sau în jos.
Deci, 3% e prognoza pentru la anul. Ca factori principali, consumul privat a revenit de ceva timp în prim-plan, cu marea incertitudine legată de taxe și impozite, care ar afecta consumul. Iar investițiile par și ele că au inerție foarte bună, chiar dacă nu mai accelerează cu rate de creștere de două cifre, se menține la un nivel foarte bun, 6-7% creștere e decent pe partea de investiții.
Rămân un pic îngrijorat pe zona de investiții private, pentru că pare că mediul privat, așteptând și această creștere atât de precomunicată de impozitare, a fost mai prudent în ultimul timp. Probabil că multă lume a amânat investițiile majore și vedem o stagnare a sectorului privat pe zona de investiții”.
Din punctul meu de vedere, cu cât se clarifică mai repede acest tablou al taxelor și impozitelor, cu atât mai bine, pentru că certitudinea este și ea un factor care afectează flow-ul de bani. Nu știi ce se întâmplă la anul, nu îți faci o fabrică sau nu îți mai angajezi mai mulți oameni. E și ăsta un element de luat în calcul când îți faci planurile.
Și atunci, aș zice că ar fi poate chiar preferabilă o creștere, dar să se facă transparent, să știe lumea pe ce se bazează, decât să stai mereu cu securea deasupra capului, să nu știi exact pe ce te bazezi și să tot amâni planurile importante.
Panorama: În opinia dvs., care este cel mai mare pericol pe care îl vedeți pentru economia românească, în 2025?
Valentin Tătaru: Mă limitez la pericolele interne: derapajul bugetar. Dacă cumva viitorul Guvern nu reușește să țină în frâu deficitul, riscăm să pierdem credibilitatea piețelor, care și așa, în ultimii doi-trei ani, e zdruncinată, pentru că începând din pandemie, România a tot stat pe deficite mari. Avem nevoie de finanțare din partea piețelor și nu ne permitem să ne pierdem credibilitatea.
Chiar dacă nu este un element spectaculos, nu pare ceva ce ar duce a doua zi să nu mai fie pâine la colțul străzii, totuși este un element foarte periculos pentru o țară, pentru că recâștigi greu încrederea piețelor, odată ce ai pierdut-o.
Sunt atâtea cazuri de țări care ani și ani apoi au trebuit să facă reforme bugetare, fiscale. Aș prefera să nu dau nume, ca să nu intrăm în comparații care poate nu-și au locul, dar e mai bine să menții o credibilitate chiar și minimă, decât să o pierzi și apoi să încerci să o recâștigi.
Panorama: Ce înseamnă să ții în frâu deficitul? Deja majorarea pensiilor, cum spuneați și mai devreme, îl va urca la peste 7%.
Valentin Tătaru: Înseamnă că trebuie să vedem îmbunătățiri chiar și mici, dar să vedem îmbunătățiri în fiecare an. Am fost, să zicem, în jurul a 7%, dar să vedem măcar un 6,5%, apoi măcar un 6%.
Să fie o traiectorie clară, pentru ca lumea să aibă încredere și să nu mai avem politici de genul acesta, „stop and go”, cum se numesc. Adică, te apuci de ceva, constați că ai cam multe piedici, oprești, insiști apoi în altă direcție și tot așa.
Cam asta se dorește cu planul acesta de ajustare de șapte ani. Însă, știm cam care este istoricul nostru cu planurile fiscale, în șapte ani deja mai prindem un ciclu de alegeri și atunci măcar la început, pentru doi-trei ani, să avem un trend convingător, ca apoi să ne mai mărim capitalul de încredere destul de erodat, aș zice eu.
Valentin Tătaru este economist-șef în cadrul ING Bank România. S-a alăturat ING în 2007, ca trader, și a absolvit un masterat în economie la Academia de Studii Economice din București.
Articol editat de Andrei Luca Popescu
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
