Rămâne stabilit: nici nu vrem, nici nu putem. Ce trebuie să știm despre aderarea României la zona euro
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Lista Panorama e o rubrică ce reunește analize din arhiva noastră, pe un anumit subiect la zi, căruia îi dăm, astfel, un context necesar.
Pentru România, care se apropie de majoratul de stat membru UE, au mai rămas două borne ale integrării europene.
Prima, și de departe cea mai frustrantă în ultimii ani, e intrarea în spațiul Schengen, obiectiv pe care l-am bifat, în aer și cu frontierele maritime, pe 31 martie 2024. Pentru Schengenul terestru, care are o miză economică mai mare decât celelalte două, mai avem de așteptat.
Cea de-a doua astfel de bornă e renunțarea la leu și trecerea la moneda unică europeană. În teorie, fiecare țară (mai puțin Danemaerca) se angajează, la aderarea la UE, să treacă la un moment dat și la euro. În practică, sunt tot felul de condiții sau de calcule mai ales de ordin politic.
Analiștii financiar-bancari din România se așteaptă acum ca acest pas să nu se facă mai devreme de 2035, potrivit unui sondaj al CFA România.
din
de țări UE sunt în zona euro
Au existat vremuri în care România putea adera la zona euro. Dar a ales să nu o facă. De ani buni, însă, adevărul e că nici nu vrem, nici nu putem.
Nu vrem, pentru că ar însemna ca guvernanții să renunțe la comportamentul fiscal-bugetar despre care suntem avertizați tot mai des că e iresponsabil, că va avea consecințe uriașe pe termen lung. Tot CFA România spune că politica fiscală e cel mai mare pericol la adresa stabilității financiare a României.
Dar nici nu mai putem, pentru că, parțial tot din cauza acestui comportament fiscal-bugetar iresponsabil, nu mai îndeplinim nici criteriile de aderare – așa-zisele criterii de convergență din Tratatul de la Maastricht, menite să ne aducă mai aproape de nivelul economic și fiscal al celorlalte state din zona euro în momentul în care vom avea aceeași monedă unică.
România, care reprezintă aproape 2% din PIB-ul UE, e de patru ani în procedură de deficit excesiv. În 2023, deficitul a ajuns la 6,6% din PIB, mai mult de dublu față de valoarea de referință în zona euro. În iunie 2024, Comisia Europeană atrăgea atenția că România nu a luat măsuri suficiente pentru a corecta deficitul excesiv.
Inflația rămâne o problemă, ba și-a reluat creșterea în iulie. Datoria publică era de aproape 50% din PIB la sfârșitul lui 2023 și ea continuă să crească în 2024.
Iată lista de criterii de aderare la zona euro și ce bifează România în vara lui 2024:
Inflație
Deficit bugetar
Dobânzile pe termen lung
Cursul de schimb*
*România nu participă la Mecanismul Cursului de Schimb, care e de fapt ultimul pas înainte de aderare la euro. Leul românesc are o volatilitate scăzută, fiind tranzacționat într-un regim de curs de schimb flexibil cu flotare controlată, arată Banca Centrală Europeană.
Cel mai nou membru al eurozonei, Croația, a renunțat la kuna la 1 ianuarie 2023, la 10 ani de la aderarea la UE. Tot atunci a intrat și în Schengen (cu granițele terestre).
Mulți au spus că țara trăiește cei mai buni ai ai săi. Dacă ați fost recent în vacanță acolo, probabil că ați auzit altceva, însă. N-a curs cu lapte și euro-miere în Croația, din 2023 încoace:
„Aș zice că aderarea la zona euro și aderarea la Schengen au avut, probabil, mai mult impact asupra prețurilor de pe piața imobiliară decât au avut asupra prețurilor generale”, spunea economista croată Maruska Vizek, de la Institutul Economic din Zagreb.
Bulgaria, vecina cu care am mers de braț în tot procesul de integrare europeană, ar fi trebuit să treacă și ea la euro în 2024. Termenul a fost amânat pentru 2025, care pare însă tot mai puțin probabil.
Leva e de patru ani în Mecanismul cursului de schimb (MCS II), cunoscut mai degrabă drept anticamera zonei euro. Inflația rămâne prea mare la sud de Dunăre, iar crizele politice care par neîntrerupte nu inspiră nici ele încredere.
Chiar și așa, Bulgaria e semnificativ înaintea României, dar asta pentru că avea deja o economie euroizată și o istorie monetară diferită de a noastră.
Aderarea la zona euro are avantaje și dezavantaje. Pentru oameni, mai ales în țări mai sărace cum sunt cele din Balcani sau Europa de Est, temerea e că le vor crește prețurile odată ce vor fi calculate în euro, și nu în leu/leva/kuna etc.
Evgeni Kanev, economist bulgar, comenta în Panorama că păstrarea leului ar putea fi unul din motivele pentru care România s-a dezvoltat economic mai bine decât Bulgaria în ultimii 20 de ani.
Totuși, în acest moment, cu o furtună perfectă de crize (a datoriei publice, fiscal-bugetară, demografică, incertitudine geopolitică etc) la orizont, economia României ar avea nevoie să se sprijine de pilonul principal pe care îl reprezintă eurozona. În formularea economistului-șef al BNR, Valentin Lazea, într-un interviu pentru Hotnews, „zona euro este despre respectarea regulilor. Câți din România, vă întreb retoric, sunt dispuși să respecte regulile?”
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
