Vârf de putere

România, într-un top 3 al influenței europene. Cum am reușit să urcăm pe „podiumul mândriei”, lângă Germania

Computer Hope Guy
România, în topul influenței politice din Parlamentul European, potrivit Indexului Influenței - VoteWatch Europe & BCW Brussels

Fără guvern de săptămâni bune, ajunsă țara cu cel mai mare număr de morți raportat la populație și, pe deasupra, neputincioasă în fața crizei energiei cu care ne confruntăm în prag de iarnă, România riscă să fie paralizată de blocaje politice și drame sociale. Dacă avem nevoie de o veste bună, ea ar fi că, în plan extern, multe lucruri au mers în ultimul an fără să țină cont de problemele din țară. E una din explicațiile pentru care România a ajuns să fie considerată a treia țară din Parlamentul European după influența politică, potrivit unui clasament elaborat de think-tank-ul VoteWatch Europe și firma de consultanță BCW. 

În Indexul Influenței din 2021, România e depășită ca putere politică proporțională doar de delegațiile Germaniei și a Spaniei, care și-au păstrat pozițiile din clasamentul de anul trecut. „România e foarte bine reprezentată în Parlamentul European”, comentează, pentru Panorama.ro, Doru Franțescu, director VoteWatch Europe.

Delegația română le-a depășit, în schimb, pe cele ale Portugaliei, Belgiei și Finlandei.

Olanda, Austria, Ungaria și Lituania sunt țările a căror putere politică a scăzut cel mai mult în ultimul an, la nivelul Parlamentului Uniunii, arată VoteWatch Europe.

Topul influenței politice din Parlamentul European, pe țări / sursa: VoteWatch Europe & BCW

Faptul că cei 33 de eurodeputați ai României sunt percepuți ca făcând parte dintr-una din cele mai influente delegații e o veste încurajatoare, pentru că această influență poate însemna șanse în plus în numele celor de acasă.

În următoarea perioadă, la Bruxelles se vor dezbate dosare care ne vor afecta viața în cel mai mic detaliu, de la cum circulăm și cum ne încălzim (pachetul de reformă din domeniul climei – Fit for 55), la ce cumpărăm (reforma diligenței necesare) sau cum vom interacționa în online.

În plus, să nu uităm că cele 29 de miliarde de euro pe care România le va primi în cadrul PNRR sunt parte dintr-un mecanism care a fost coordonat de trei oameni la nivelul Parlamentului European. Dintre cei trei, doi au fost români – Siegfried Mureșan și Dragoș Pîslaru.

Acest vârf  de influență de care se bucură delegația românească din PE nu a venit însă peste noapte. 

După cum Panorama a scris AICI, România ajunsese anul trecut pe locul 4 în topul influenței, un salt pus atunci pe seama forței grupului Renew Europe, al treilea ca mărime din PE. Până de curând, grupul a fost condus de un român – Dacian Cioloș. A fost prima dată când un conațional a ajuns la șefia unui grup politic din Parlamentul Uniunii. Dacian Cioloș s-a retras de la președinția Renew, după ce a fost ales președintele USR-PLUS.

De cealaltă parte, într-o altă analiză, Panorama a arătat că acest vârf de influență nu se regăsește nicidecum și la nivelul Comisiei Europene, unde românii rămân mulți, dar încă prea departe de putere.

Cum se explică influența politică a României

La prima vedere, pare greu de crezut că avem mai multă influență în Parlamentul European decât țări mult mai mari sau din nucleul dur al UE, precum Belgia (locul 5 ca influență politică), Olanda (locul 12) sau Franța (locul 27, ultimul ca influență politică). 

La fel ca anul trecut, când s-a vorbit prima oară despre acest vârf de influență românească în PE, avem norocul suprapunerii mai multor factori.

Iată care sunt ei, pe scurt:

Pe de-o parte, spun autorii Indexului Influenței, eurodeputații români sunt concentrați în cele trei mari grupuri politice din PE. Adică stăm adunați unde e și puterea, nu ne împrăștiem prin toate grupurile politice, cum e cazul altor țări. Există și mai multă coeziune în rândul membrilor din partide diferite decât există în țară, între parlamentari din aceleași partide.

Pe de altă parte, „factorul Cioloș” rămâne, după cum spuneam, una dintre explicații.

În fine, fereastra noastră de oportunitate a fost deschisă și de problemele interne din alte delegații naționale. Cu alte cuvinte, profităm în continuare de pe urma fragmentării altor delegații și a scăderii influenței lor.

Când ne uităm la jocurile de putere din Parlamentul European, ne dăm seama repede că nu doar mărimea delegației contează. La fel de important e gradul de coeziune al delegațiilor naționale, spune Doru Franțescu, de la VoteWatch Europe. 

Din acest punct de vedere, cu excepția unui singur eurodeputat, românii sunt concentrați în primele trei mari grupuri politice din PE, ceea ce ne ajută. 

„Poate fi ceva contraintuitiv, pentru că te-ai aștepta, să zicem, ca Franța și Germania să fie pe la același nivel și țări mai mici să fie mai jos ca influență. Nu e chiar așa. E o diferență semnificativă între Germania și Franța. Germania e mult mai influentă în Parlamentul European decât Franța, pentru că germanii sunt mult mai uniți între ei comparativ cu Franța”, explică Franțescu.

Doru Franțescu, co-fondator și director VoteWatch Europe, Bruxelles

La fel de important, mai spune expertul român, Germania are unul dintre cele mai mici grade de înlocuire a europarlamentarilor la alegeri, iar experiența pe care o acumulează deputații de la un mandat la altul ajută la înțelegerea și accesarea pârghiilor de putere.

Dacian Cioloș, printre cei mai influenți oameni din Parlamentul European

La nivel individual, Dacian Cioloș e considerat al treilea cel mai influent om din PE (față de locul 8, anul trecut), când vine vorba de putere politică. Iar avansul delegației românești din ultimul an, spune VoteWatch, „a contribuit, fără îndoială, la scorul de influență generală a României”.

Din acest punct de vedere, România poate avea de pierdut de pe urma deciziei lui de a demisiona din funcția de președinte al Renew Europe, ca să se concentreze pe nou-dobândita funcție de președinte USR-PLUS. Cioloș a fost înlocuit de eurodeputatul francez Stéphane Séjourné, un apropiat al președintelui Emmanuel Macron.

„Eu mă aștept ca de la anul România să evolueze… poate nu la fel de pozitiv, odată cu plecarea lui Dacian Cioloș, care era cel mai influent europarlamentar român. Cu implicarea lui în politica națională, sigur că se duce o punte importantă. Dacă nu va fi compensat acest efect în anul următor, și nu va fi, e normal ca România să meargă puțin mai jos în acest clasament”, explică expertul român, care adaugă că sunt totuși și alte persoane sau circumstanțe care favorizează locul unde e delegația României în acest moment.

„Așa cum am văzut, mai sunt și alți europarlamentari români cu foarte multă experiență, unii sunt aici de la începutul începuturilor”, punctează Doru Franțescu.

Totuși, trebuie spus că, la retragerea lui Dacian Cioloș din poziția numărul unu din Renew, un alt român, Dragoș Tudorache, a fost ales în funcția de vicepreședinte. 

Dacian Cioloș și Emmanuel Macron, la Palatul Elysee, în septembrie 2021 / sursa foto: Dacian Cioloș/Facebook

În același timp, există câte un vicepreședinte român și la celelalte două mari grupuri politice din PE. Siegfried Mureșan e vicepreședintele Grupului Popularilor Europeni (PPE), iar Rovana Plumb, vicepreședintă în Grupul Socialiștilor și Democraților (S&D).

Unul dintre criteriile decisive prin care o țară își arată influența în Parlamentul European e numărul de funcții-cheie obținute de europarlamentarii din delegația acelei țări. Românii au în acest moment 3 poziții de președinte și 15 de vicepreședinte în comisiile parlamentare de la Bruxelles.

La fel de importante sunt rapoartele pe care le obțin eurodeputații noștri, adică dosarele pe care le gestionează.

„Până la următoarele alegeri, nu va mai fi un alt român lider de grup politic. Sunt alți români care ocupă poziții de leadership în comisii parlamentare, pot lua rapoarte și tot România o să stea bine”, dă asigurări Doru Franțescu.

Eurodeputat român, considerat „stea în ascensiune” în PE

Pe lângă ascensiunea delegației României și a influenței lui Dacian Cioloș, raportul VoteWatch mai menționează un român. Vlad Botoș (USR-Renew Europe) e considerat „Rising star” sau unul dintre eurodeputații cu cea mai notabilă ascensiune din ultimul an. 

Eurodeputatul Vlad Botos (USR-Renew Europe) / sursa foto: Parlamentul European

Aflat la primul mandat, Botoș a ajuns în Parlamentul European direct din mediul privat, unde a fost manager într-o companie de automotive din județul Arad. În PE, e vicepreședinte în Comisia pentru Dezvoltare Regională (cea care negociază fondurile europene) și în Delegația UE-Albania. 

„Bineînțeles că mă bucură”, spune Botoș despre menționarea lui în Indexul Influenței, mai ales că are doar doi ani de mandat. „Eu vin din mediul privat, nu am mai ocupat nicio funcție publică înainte de a fi ales europarlamentar în 2019”, comentează românul.

Cât de mult simte că l-a ajutat „locomotiva Cioloș”, cum a mai fost descrisă influența fostului premier?

„Da, Dacian Cioloș are o influență foarte mare, prin poziția pe care a ocupat-o până acum o săptămână și o spun cu părere de rău. Mi-aș fi dorit să continue în funcția de președinte al Renew. A fost o influență importantă pentru România”, spune Botoș despre Dacian Cioloș și retragerea lui din conducerea Renew Europe.

„Noi încercăm să ne facem treaba fiecare și nu am încercat să ne ascundem în spatele lui Dacian și în spatele influenței lui. Ne facem treaba în comisiile din care facem parte, încercăm să obținem rapoarte cât mai importante”, adaugă eurodeputatul. 

Prețul europarlamentarilor care „dau o fugă” în politica națională

De altfel, România mai poate avea, în perioada următoare, încă o oportunitate sau, depinde pe cine întrebi, o vulnerabilitate: „Vom încerca acum, la jumătatea mandatului, când în Parlamentul European se realeg pozițiile-cheie din Parlament – președintele, vicepreședinții, anumiți președinți de comisii -, vom încerca să obținem din nou poziții importante, din care să influențăm politicile europene și, bineînțeles, să ajutăm și România”, mai spune eurodeputatul Vlad Botoș.

Pentru experții în afaceri europene, fereastra de oportunitate de care s-a bucurat România în plan european riscă să fie trântită de la București. E vorba despre implicarea europarlamentarilor în politica națională, dar fără un plan pe termen lung.

„Abia au apucat să își ocupe locul, ca să zic așa, în tranșeele Parlamentului European și apoi sunt solicitați să se întoarcă în politica națională, ceea ce pentru politica națională poate fi bun, în sensul că aducem oameni cu experiență internațională, dar pe de altă parte se pierd niște contacte și rețele foarte bune create la Bruxelles și Strasbourg. Dacă vom continua să facem asta, nu o să ne ajute”, atrage atenția Doru Franțescu, de la VoteWatch Europe. 

„Sigur, e foarte util atunci când se întoarce un europarlamentar în țară pe o poziție de ministru, dacă mandatul de ministru ar fi unul întreg, de vreo patru ani. Dar dacă mandatul Guvernului sau al miniștrilor este în medie de un an, așa cum a fost în ultimii ani, atunci se pierde toată experiența acumulată, pentru că europarlamentarul nici nu se poate întoarce în Parlamentul European. Vine următorul de pe listă, fără experiență”. – Doru Franțescu, director VoteWatch Europe

Stăm mai bine decât comunicăm

Trebuie spus că, în continuare, România stă foarte prost când vine vorba de influență socială, respectiv cât de bine comunicăm public, cum arată brandul delegației românești. Din acest punct de vedere, suntem pe ultimul loc, după Ungaria și Italia. De cealaltă parte, Franța, care e pe ultimul loc ca influență politică, e pe primul când vine vorba de influența socială.

Deși e adevărat că eurodeputații români încă mai au de învățat cum să-și „vândă” munca din PE, aici trebuie introdusă o notă importantă privind metodologia studiului experților de la Bruxelles. Concret, cercetarea se uită mai ales la prezența de pe Twitter a unui eurodeputat. Or, aleșii români nu prea se concentrează pe Twitter în strategiile lor de comunicare online, pentru că electoratul de acasă e pe alte rețele sociale, cum ar fi Facebook. „Bula” bruxelleză, în schimb, e pe Twitter și acesta e motivul pentru care aleșii români ar avea de câștigat dacă ar fi mai vizibili și pe această platformă.

Cercetarea VoteWatch Europe – BCW se uită la mai multe tipuri de influență, pe baza unei metodologii care inventariază toate voturile europarlamentarilor. Pe baza acestor voturi, Indexul face, practic, un top al eurodeputaților și arată care sunt grupurile politice care reușesc să câștige cel mai des voturile și, de asemenea, care sunt cele mai puternice delegații naționale.

Clasamentul se uită la trei tipuri de influență: politică (puterea de a atrage voturi), socială (prezența în comunicarea publică, în special pe Twitter) sau generală (politică și socială). De asemenea, mai există sub-categorii de influență, pe patru dosare-cheie din acest moment, la nivelul UE. E vorba despre Politici Digitale, Sănătate, Politică Externă și Mediu. 

VoteWatch e un think-tank independent de la Bruxelles care monitorizează de mai bine de un deceniu activitatea legislativului UE. 


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Alina Mărculescu Matiș

    E jurnalistă cu 13 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse internaționale. A fost corespondent în zone de conflict și la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.


Urmărește firul poveștii