CU VACCINUL LA RELANTI

Pandemia trece, vaccinurile rămân. Cum și-a lăsat România campania de vaccinare anti-Covid la punctul mort

Computer Hope Guy
FOTO: Facebook RO Vaccinare

Românii nu au fost mari fani ai vaccinării împotriva COVID-19, nici măcar când pandemia făcea ravagii peste tot în lume. La doi ani de la debutul campaniei anti-Covid, doar puțin peste opt milioane de români au fost vaccinați cu schemă completă. Renunțarea la restricții, numărul mic de cazuri confirmate în ultima perioadă și lipsa acută de interes a românilor pentru imunizare au făcut ca vaccinarea anti COVID-19 să treacă într-o etapă și mai domoală decât până acum.

Voci din sistem consideră că vaccinarea anti COVID-19 va muri încet, dar sigur, fiind transformată într-un program obișnuit de imunizare, din subordinea Ministerului Sănătății, după ce a fost scoasă din curtea Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), aflat în subordinea premierului.

Asta pentru că singurii care vor mai vaccina, începând cu 1 iulie 2022, vor fi medicii de familie. Nici măcar toți. Doar 3.300 de astfel de doctori sunt implicați în campanie, la nivelul întregii țări.

Foarte puțin, sunt de părere specialiștii, care admit că, în ciuda hopurilor întâmpinate de campania de vaccinare de-a lungul celor aproape doi ani, unul din doi români a ajuns totuși să fie imunizat împotriva COVID-19. Stocurile de vaccin nu vor reprezenta o problemă, acestea fiind cu mult peste necesar.

România, prin contractele semnate cu producătorii de vaccinuri, are posibilitatea să mai achiziționeze ser, în caz de nevoie, și pentru 2022, dar și pentru 2023. Doar că, deocamdată, se mai pot vaccina doar cei care nu și-au făcut primele două doze și booster-ul anti-Covid. O eventuală a patra doză nu e încă luată în calcul de România, până când situația nu o va impune.


Citește mai multe despre campania de vaccinare anti-Covid în România:
Cum a ajuns România să fluiere a pagubă în afacerea vaccinurilor anti-Covid
Radiografia la zi a vaccinării în România
Radiografia unei Românii speriate de vaccin. 5 explicații pentru care am ajuns aici
„Militarizarea” comunicării în pandemie. De ce vorbește statul român ca un plutonier cu cetățenii săi?
Cât ne-a costat pandemia

Nevoia de vaccinare anti-Covid a scăzut foarte mult

Pentru a vedea în ce măsură vom avea nevoie de o patra doză, ce se întâmplă cu dozele existente dar și când devine pandemia o simplă epidemie, Panorama a consultat reprezentanți ai autorităților, specialiști din zona de sănătate publică și studii.

„În momentul de față, nevoia de vaccinare a scăzut foarte mult”, admite medicul Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

De câteva săptămâni, numărul celor care se vaccinează abia dacă atinge cifra de 10.000 pe săptămână. Interesant e că, spre deosebire de acum o lună, vaccinarea cu rapelul primează, iar cei care nu s-au vaccinat deloc până acum nici nu dau semne că mai intenționează așa ceva.

De pildă, în săptămâna 18 – 25 aprilie, peste 4.000 de români s-au vaccinat cu doza trei. În schimb, doar 800 de români au mers la un centru pentru a se imuniza cu prima doză.

Această lipsă de interes este unul dintre motivele din spatele desființării CNCAV, organism care a avut rolul de a gestiona campania de vaccinare anti-COVID. Nici centrele de vaccinare nu vor mai funcționa. Ele vor fi desființate și vor fi înlocuite, treptat, de cabinetele medicilor de familie care sunt înrolați în programul de vaccinare anti covid.

Momentan, doar 200 de astfel de centre mai există la nivel național. Din iulie, toate activitățile vor fi transferate strict în cabinetele medicilor de familie înscriși în program.

Harta interactivă de pe site-ul vaccinare.gov.ro, în care pot fi vizualizate centrele de vaccinare și locația lor exactă, va fi înlocuită cu o hartă care va cuprinde cabinetele medicale în care cei interesați își pot face vaccinul, cu programare.

Campania de vaccinare anti-Covid la medicii de familie a stat pe loc

Deși numărul vaccinurilor de care dispune România nu reprezintă o problemă, totuși numărul medicilor de familie activi în campanie poate fi o barieră majoră. Doar 3.300 de medici de familie din 12.000, câți există la nivel național, vaccinează și împotriva coronavirusului. Iar rezultatele din cabinete, într-un an de campanie derulată prin medicii de familie, sunt departe de cele din centrele de vaccinare anti-covid aflate în curs de desființare.

Ei au reușit să administreze mai puțin o zecime din totalul vaccinurilor anti-Covid pe care și le-au făcut românii până acum.

Potrivit unor date obținute de Panorama de la CNCAV, medicii de familie au administrat puțin peste 1,1 milioane de doze în intervalul aprilie 2021 – aprilie 2022. În total, în România au fost administrate 16 milioane de doze de ser împotriva COVID-19.


Marele câștig al centrelor de vaccinare a fost tocmai accesul facil al românilor la vaccin și la actul de vaccinare. Aici, România a mers contra curentului european, explică Andrei Baciu. Dacă în alte state s-au derulat campanii de vaccinare anti-covid în locații mari, pe stadioane, la noi modelul a fost diametral opus: au fost create multe centre de vaccinare.

„A fost un model de bună practică ce ar trebui escaladat și la celelalte programe de imunizare. Închiderea centrelor este firească. Nu mai aveau activitate și era mult personal delegat acolo. Însă trecerea vaccinării anti COVID-19 la Ministerul Sănătății va duce la moartea din fașă a acestei campanii. Asta pentru că și celelalte programe de vaccinare din subordinea instituției sunt tot la limita supraviețuirii”, explică pentru Panorama reprezentantul unei asociații de pacienți.

La rândul lor, medicii de familie reclamă lipsa unor condiții speciale de păstrare a vaccinurilor, dar și faptul că pierderile li s-ar putea imputa. Spre comparație, pierderile din centrele de vaccinuri nu au fost plătite din buzunarul doctorilor vaccinatori. În ceea ce privește păstrarea dozelor de vaccin, un flacon odată deschis, poate rezista la frigider cel mult 30 de zile, la temperaturi de 2-8 grade Celsius.

„Din păcate, nu suntem încurajați să intrăm în campanie”, declară pentru Panorama și medicul Daciana Toma, secretarul general al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF).

Asociațiile profesionale ale medicilor se află în discuții cu reprezentanții Ministerului Sănătății pentru a vedea în ce măsură lista celor 3.300 de doctori poate fi extinsă în așa fel încât cei care doresc să se vaccineze să o poată face fără prea mari probleme.

Transformarea campaniei de vaccinare într-un program de sine stătător, aflat în subordinea Ministerului Sănătății, presupune nu doar că instituția este acum responsabilă de dozele existente dar și că va avea o colaborare interministerială cu Ministerul de Interne, care va asigura logistica și cu Ministerul Apărării Naționale, care va fi responsabil, în continuare, de depozitarea vaccinurilor.

Opt milioane de vaccinuri pe stoc

Cum o a patra doză iese, cel puțin pentru moment, din discuție, românii se pot duce la doctor pentru a-și face strict primele trei doze, cu oricare din cele patru vaccinuri disponibile în România: Pfizer, Moderna, AstraZeneca sau Johnson&Johnson.

De la debutul campaniei de vaccinare, în țară au intrat aproape 33 de milioane de doze. Panorama a explicat pe larg mecanismul care a stat la baza achiziției de vaccinuri la nivel european, într-un material pe care îl puteți citi AICI.

Din numărul total de doze, aproape două milioane sunt pierderi (inclusiv doze expirate). Alte șase milioane de doze au fost donate sau revândute până în prezent, arată date obținute de Panorama de la CNCAV. 

La fel ca în 2021, pentru a scăpa de surplusul de vaccinuri, România a decis și în 2022 să doneze vaccin câtorva state care nu au avut acces la ser. Mai exact, 500.000 de doze AstraZeneca vor merge către Pakistan, 200.000 către Bangladesh, alte 200.000 vor ajunge în Algeria, iar Libia va primi tot 200.000 de doze.

Chiar și așa, România are pe stoc opt milioane de vaccinuri anti COVID, peste trei milioane dintre acestea fiind doze Pfizer.

Suficient chiar și pentru administrarea celei de-a patra doze. Pentru ca ea să fie făcută populației generale, autoritățile române așteaptă însă o decizie de la Agenția Europeană a Medicamentului ori o recomandare de la Organizația Mondială a Sănătății.

Spania și Israel au luat decizii punctuale de a-și imuniza populațiile la risc cu o a patra doză, denumită și booster 2. Teoretic, statele europene au posibilitatea de a lua decizii punctuale, în funcție de evoluția pandemiei și de focarele existente în comunitate. Cifrele, care acum nu mai sunt îngrijorătoare la nivelul României, determină autoritățile să stea deocamdată în gardă și să fie vigilente, explică Andrei Baciu.

„Pentru noi, este important ca decizia să fie fundamentată științific. Vorbim de lucruri pentru care nu există un precedent. Fără o recomandare venită din partea unui organism internațional, nu vom lua o decizie de acest tip”, a explicat secretarul de stat pentru Panorama.

Când și în ce condiții ne facem doza a patra?

Într-un document recent, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) și Centrul European pentru Controlul Bolilor (ECDC) îndeamnă statele europene să facă o prioritizare la vaccinarea cu doza a patra. Bătrânii de peste 80 de ani au prioritate, arată cele două organisme internaționale.

La baza recomandării stau datele culese din Israel, unde doza a patra, administrată la patru luni de la doza trei, a crescut semnificativ numărul de anticorpi în organism.

Tot date culese din Israel arată că doza patru protejează împotriva unei forme severe de COVID-19. Totuși, experții spun că nu există suficiente informații legate de durata beneficiilor dozei patru.

În final, documentul EMA și ECDC vorbește despre o reluare a campaniilor de vaccinare, cel mai probabil în toamnă, când noi tulpini și-ar putea face simțită prezența în comunități.

„Nu știm dacă va exista un val șase. Analizăm toate scenariile posibile. E cert că nu va fi o situație în care să se demonstreze că există beneficii reale ale dozei patru și noi să nu o utilizăm. Atunci când va fi considerat util al doilea booster (doza patru, n.red.) putem fi convinși că vom demara imunizarea populației. Avem suficient de multe doze, astfel încât oricine dorește să se vaccineze să o poată face", a subliniat Andrei Baciu.

Restricțiile și certificatul verde

Dacă ne uităm spre alte state europene, remarcăm că nu doar România își transformă campania de vaccinare anti-Covid. Danemarca, spre exemplu, este prima țară europeană care a decis suspendarea vaccinării începând cu 15 mai.

Spre deosebire de România, însă, la baza deciziei stă rata ridicată de imunizare din Danemarca, unde 81% din cei 5,8 milioane de cetățeni au făcut deja schema completă de vaccinare anti-Covid.

Faptul că, pe fondul circulației tulpinii Omicron, mulți au trecut și prin boală, a determinat autoritățile daneze să închidă pentru moment vaccinarea, cu posibilitatea de a o relua din toamnă.

„Nimeni nu poate ști cu siguranță dacă în toamnă va apărea o nouă tulpină sau nu. Dar nu putem exclude pericolul apariției unei noi variante și nu putem spune că avem de-a face cu o epidemie și nu cu o pandemie. Anumite țări din Uniunea Europeană se confruntă cu o situație epidemiologică dificilă. La fel, în Statele Unite ale Americii sunt zone cu probleme. Ca să nu mai vorbim de Asia, unde este impusă carantină. Evident, dorința noastră este să ajungem la un control al situației epidemiologice care să ducă la închiderea statusului de pandemie”, spune Andrei Baciu.

În aceste condiții, care sunt șansele ca restricțiile să fie reintroduse? Minime, arată reprezentantul Ministerului Sănătății. O eventuală revenire la o parte din restricții ar fi dictată strict de înrăutățirea situației din România, care acum pare să fie ținută sub control. Și tocmai din pricina acestui control, certificatele verzi nu mai sunt solicitate la intrarea în țară.

Dar cele emise deja sunt valabile în continuare pentru românii care intenționează să-și petreacă vacanța în alte state europene, care cer certificat de vaccinare. „Nu e o decizie unitară pentru că situația epidemiologică variază de la țară la țară”, spune secretarul de stat de la Sănătate.

Cu virusul care încă trăiește printre noi, dar face victime mai puține ca acum un an sau doi, România, la fel ca și alte țări, adoptă o strategie de tipul „om trăi și om vedea”. Doar că, spre deosebire de alte țări, statul român nu a reușit să clădească o campanie solidă de vaccinare, care să fortifice rezistența celor mai mulți cetățeni la noul coronavirus sau măcar să-i facă interesați de acest lucru.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Claudia Spridon

    Are 12 ani de experiență în presă, fiind specializată în domeniul Sănătății. A lucrat timp de șapte ani în redacția ziarului Adevărul, unde și-a extins expertiza și pe domeniile Eveniment și Social. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a scris pentru Ziare.com. Activitatea sa jurnalistică a fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. Pasionată de politicile de sănătate publică, Claudia a co-fondat în 2012 Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc