Finanțare pentru antreprenori

IMM Invest: sprijin pentru cei puternici

Computer Hope Guy
Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

IMM Invest nu a fost, în 2020, o soluție pentru micile afaceri afectate de criza covid. Condițiile de creditare sunt, practic, cele impuse în mod normal de bănci, iar garanțiile adiționale cerute antreprenorilor elimină din start majoritatea întreprinderilor mici și mijlocii lovite de criză. Etapa din 2021 încearcă echilibrarea acestor discrepanțe, însă, în linii mari, situația rămâne aceeași: IMM Invest acordă sprijin societăților puternice și, indirect, sectorului bancar. Firmele „nebancabile” – chiar dacă au ajuns în această situație din cauza crizei sanitare – rămân pe cont propriu.

Georgiana Oanea (30 de ani, București) administrează de mai bine de șase ani o firmă specializată în producția de patiserie, cu trei locații de vânzare (două în București și una la Buzău). În total, are 11 angajați. Deși obiectul de activitate nu i-a încadrat în categoria societăților închise prin ordonanță de urgență a Guvernului, activitatea comercială a înghețat. „Cine să mai cumpere covrigi și merdenele, dacă lumea nu ieșea pe stradă?”. Au trecut de cele mai grele săptămâni din pandemie glumind că mai bine s-ar reorienta și ar începe să vândă materia primă, având în vedere că făina și drojdia deveniseră valută-forte. La începutul lunii mai, autoritățile anunță prima soluție concretă pentru antreprenorii mici și mijlocii și angajații lor, exact ca Mihaela: IMM Invest, o cale de finanțare rapidă, cu dobânzi zero până la sfârșitul anului, care să acopere deficitul de lichiditate ce se adâncea cu fiecare zi. 

 „Am deschis și noi pagina IMM Invest atunci, imediat ce a fost funcțională. Vorbind însă cu asociații firmei și contabila, ne-am dat seama că nu ne-am califica. Băncile cereau garanții de peste 100% din valoarea creditului, asta deși, teoretic, împrumutul era garantat de stat. Aparatura noastră (cuptoare, malaxoare) este cumpărată în leasing, așa că nu puteam garanta cu ea. Rămânea doar opțiunea garanțiilor personale depuse de asociați sau adminstratori, iar asta ni s-a părut prea riscant, mai ales în perioada asta”. Așadar, și-au calculat provizioanele, au redus toate cheltuielile – inclusiv cu salariile, temporar, și au estimat că mai pot funcționa încă trei luni.  

IMM-urile, a doua mare victimă a crizei Covid

Peste 90% din companiile din întreaga lume sunt întreprinderi mici și mijlocii, iar acestea dau locuri de muncă pentru jumătate din forța de muncă globală, arată statisticile Băncii Mondiale. Importanța IMM-urilor crește însă în economiile emergente, precum cea a României: ele generează aproape jumătate din Produsul Intern Brut (PIB) acestor țări și angajează peste două treimi din forța de muncă.  

Chiar și cele mai optimiste estimări anunță acum că o bună parte din IMM-urile care au intrat în criză în primăvară nu-și vor mai reveni. Marion Jonson, economist-șef al Centrului Internațional de Comerț din cadrul ONU, a înaintat procentul de 20% pentru întreprinderile medii falimentate de pandemie la nivel global. IMM-urile din zona euro au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri pentru prima dată din 2014, iar în Statele Unite s-au închis peste 100.000 de societăți mici și mijlocii doar în prima lună de criză. 

Astfel că, într-o pandemie de incertitudine, un lucru a devenit clar încă din primele zile ale crizei COVID: întreprinderile mici și mijlocii vor fi lovite cel mai puternic. 

Strangularea abruptă a încasărilor și restricționarea programului de muncă al angajaților a adus companiile de dimensiuni medii în imposibilitatea de a-și asigura plata cheltuielilor curente. Spre deosebire de celelalte crize cu care s-a confruntat această generație, totul s-a petrecut cu o viteză imposibil de contracarat chiar și prin cele mai rapide strategii economice. 

Accesul la finanțare rămâne principala problemă pentru majoritatea micilor angajatori, iar primul răspuns guvernamental la înghețarea creditării a fost să atragă băncile în scheme de împrumut garantate de stat. Deși măsurile au fost adoptate peste tot în lume mult mai rapid decât în cazul crizei declanșate în 2008, spre exemplu, lichiditatea a întârziat să apară în piață. Grupurile bancare rămân reticente în a relua creditarea la nivel mondial, iar programele garantate de stat s-au dovedit a fi în unele țări insuficiente, iar în alte state mult prea restrictive. 

În România, programul se numește IMM Invest și este disponibil la 21 de bănci. În total, statul a pus la bătaie 20 de miliarde de lei (4,1 miliarde de euro) pentru anul 2020 sub formă de garanții pentru împrumuturi. Gândit și promis în ultimii ani drept un pilon pentru încurajarea antreprenorilor români, IMM Invest a fost recalibrat și lansat anticipat, în mai 2020, drept pachet de stimulare financiară pentru companii în contextul crizei covid. 

IMM Invest permite firmelor să se împrumute pe cel mult șase ani, cu dobândă zero până la finalul primului an de contract. Totodată, creditele IMM Invest au comisioane zero pentru rambursarea anticipată, la fel și pentru analizarea dosarului – despre care autoritățile au promis că va fi realizată în regim de urgență pentru toți candidații. Au existat însă cazuri în care etapa de analiză a durat și mai bine de 40 de zile. 

Însă principalul sprijin din partea statului constă în garantarea împrumuturilor acordate de bănci antreprenorilor, în proporție de până la 90%. Măsura are rol dublu: pe de-o parte, crește punctajul bancar al candidatului la credit, iar pe cealaltă parte încurajează băncile să reia creditarea, sprijinind astfel activitatea întregului sector. 

Valoarea totală a garanțiilor oferite inițial de statul român a fost de 15 miliarde de lei, adică puțin peste 3,1 miliarde de euro. La începutul lunii august, plafonul a fost suplimentat cu încă cinci miliarde. Interesul antreprenorilor a fost la cote maxime în primele zile după lansarea programului – platforma a fost accesată de atât de mulți utilizatori încât s-a blocat în doar câteva minute. A fost apoi preluată de STS și SRI, s-au făcut investiții adiționale în servere și platforma a redevenit funcțională peste alte două săptămâni. 

Interesul uriaș s-a concretizat însă greu în credite acordate. În prima lună, mai puțin de 10 companii au trecut cu succes prin procedură și s-au putut împrumuta. 

Birocrația continuă să întârzie finanțarea

Principalele probleme semnalate de antreprenori până acum sunt legate de condițiile băncilor. Concret, statul oferă facilitățile, dar analiza dosarelor și decizia finală rămâne la bănci. De aici rezultă și perioadele lungi de analiză a dosarelor: practic, funcționarii statului procesează dosarele și le trimit pe cele eligibile către bănci și în 24 de ore. Băncile, însă, sunt copleșite. De când ajung pe birourile bancherilor, dosarele intră în procedura completă de analiză conform criteriilor băncii, pe care funcționarii statului nu au cum să le urmărească în etapa de pre-analiză. 

Teoretic, statul nici nu cunoaște aceste criterii interne ale băncilor și nu poate evalua dacă o companie este „bancabilă” sau nu. Așa s-a făcut ca, la trei luni după lansare, peste 30.000 de dosare erau blocate în procesul de analiză la bănci, în timp ce statul anunța că a procesat peste 120.000 de dosare.  

Germania a eliminat din start această problemă prin impunerea unui singur proces de analiză, comun pentru stat și bănci, și eliminarea completă a analizei de risc pentru dosarele eligibile. Practic, dacă societatea întrunește criteriile impuse de autorități, dosarul nu va mai trece prin analiza de risc, considerându-se că acesta este asumat în totalitate de stat prin garanția depusă. Compania devine automată eligibilă, iar banca îi va acorda creditul, în conformitate cu condițiile trasate de autorități. 

În România, doar procesul inițial de analiză, realizat de funcționarii statului, este același pentru toți antreprenorii. Însă această etapă de verificare este strict una pe bază de bife: statul verifică dacă dosarul antreprenorului are toate formularele, actele și copiile necesare. Dacă dosarul este complet, este catalogat drept „eligibil” și trimis spre bănci. Antreprenorul alege banca la care vrea să se împrumute. Abia atunci când ajunge la bancă, dosarul începe să fie analizat din punct de vedere financiar. Criteriile de creditare – numite și informal scoring – diferă de la o bancă la alta. Teoretic, statul nici nu le cunoaște. 

Pentru creditele IMM Invest, garantate de stat, condițiile cerute de bănci s-au dovedit a fi exact cerințele impuse în mod normal companiilor la deschiderea unei linii de creditare obișnuite, contractată înainte de izbucnirea pandemiei. Or, majoritatea IMM-urilor care căutau această formă extraordinară de finanțare nu mai puteau îndeplini aceste criterii din cauza crizei. 

Garanții și de 200% din valoarea creditului

Un exemplu concret: unui antreprenor care depune astăzi dosarul pentru a lua împrumut prin IMM Invest i se va cere să depună garanții totale cuprinse, în medie, între 120 și 130% din valoarea creditului. Acestea diferă în funcție de banca la care apelează. Însă pentru a atinge acest prag, antreprenorul nu se poate baza pe garanția de 80-90% depusă de stat (prin Fondul de Garantare). Practic, garanția de la stat este separată și, deși este luată în considerare în timpul procesului de analiză, nu convinge băncile să renunțe la garanțiile cerute în mod normal. Antreprenorului nu i se cer garanții care să acopere doar diferența până la pragul cerut de bancă, ci i se cere să acopere personal cât mai mult din pragul de 130%. Astfel, creditele luate prin IMM Invest ajung să fie garantate, cumulat, în proporție de până la dublul sumei împrumutate: 90% de stat și încă o dată pe atât sau chiar mai mult de antreprenor. 

Asta pentru că, în caz de neplată, procesul de recuperare a banilor va fi, de fapt, cel practicat în mod obișnuit de bănci. În primă fază, statul va fi obligat să achite băncii garanția de 90%, să spunem. Asta asigurã că sistemul bancar nu va intra în colaps în cazul unui val de credite IMM Invest neperformante. 

Dumitru Nancu, președintele Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) este însă convins că programul a scos din impas antreprenorii loviți de criză. „În 2020 IMM Invest a fost cel mai accesat program de finanțare. 1 din 4 IMM-uri erau bancabile la început, dar am închis anul prin 2 din 4 IMM-uri să fie bancabile”, susține acesta. 

Cum se recuperează un credit IMM Invest neperformant

Însă achitarea garanției de către stat nu va însemna nicidecum stingerea datoriei către bancă. Aceasta va continua procedurile pentru a recupera de la client 100% din soldul rămas neachitat – adică valoarea totală a creditului minus ratele achitate. Din ceea ce recuperează, banca își va opri mai întâi diferența dintre garanția achitată de stat și totalul soldului neachitat, iar restul îl va vira statului, returnându-i practic cât de mult se poate din garanția înaintată de autorități. Cu alte cuvinte, statul va recupera garanția de la antreprenorul rău-platnic, dar prin intermediul băncii. 

Totuși, acestea sunt cazurile antreprenorilor „bancabili”, cărora băncile au decis să le acorde credite IMM Invest. Cei ale căror dosare au fost refuzate au dreptul de a se întoarce cu dosarul la IMM Invest, de unde va fi trimis către încă o bancă și, în caz de încă un refuz, și către o a treia bancă. După trei refuzuri dosarul său devine automat ne-eligibil. 

Lucrurile se petrec complet diferit în Germania, Austria și Franța, unde debitorului nu i se cer niciun fel de garanții. Guvernele din aceste țări au convins băncile să accepte doar garanțiile cuprinse între 90 și 100% depuse de Stat în numele antreprenorilor. În schimb, pentru a elimina riscurile, au fost stabilite criterii clare, unice, pentru toți antreprenorii care vor să acceseze creditele cu garanții guvernamentale, indiferent de banca la care apelează. 

Astfel că, în România, principala facilitate înaintată de stat, garanția pentru credit, este mai degrabă o formalitate fără beneficii tangibile pentru antreprenori și o plasă de siguranță pentru bănci. 

Iar criza covid a însemnat și o schimbare dramatică în structura garanțiilor pe care le pot oferi antreprenorii. Cu venituri în scădere pe firme, mulți dintre ei sunt obligați să depună garanții personale pentru creditele IMM Invest. Adică asociatul garantează împrumutul cu active personale – proprietăți, conturi sau alte bunuri. Unele bănci acceptă astfel de garanții și de la administratorii firmei. Cu alte cuvinte, într-o perioadă de incertitudine fără precedent, patronului de IMM i se cere să garanteze cu casa, mașina și contul său de economii. 

„Nu e de luat nici măcar în calcul așa ceva, mai ales în perioada asta. Ăștia vin și după fondul privat de pensie, dacă nu rambursezi împrumutul”, spune și un antreprenor din sectorul consultanței financiară, care are opt angajați. 

Pragul garanțiilor nu este nou, ci există în contractele multor grupuri bancare. Însă garantarea creditelor de către stat în contextul crizei ar fi trebuit să o înlocuiască, spun analiștii, pentru a reprezenta cu adevărat o facilitate. Altfel, condițiile de creditare ale IMM Invest sunt, practic, aceleași oferite în mod normal de bănci. După ce expiră perioada de grație, la sfârșitul anului, dobânzile creditelor IMM Invest sunt tot cele practicate în mod obișnuit de bănci pentru liniile de creditare destinate întreprinderilor mici și mijlocii, adică în medie de 4,3%. 

Credite de 1,5% din PIB

Până la 21 august 2020, în jur de 15.100 de IMM-uri au reușit să se împrumute prin acest program. Până la sfârșitul anului, numărul total al beneficiarilor s-a ridicat la 25.500 de societăți. Creditele lor însumau aproape 15 miliarde de lei și implică garanții de peste 80% din valoarea lor din partea statului.  Practic, societățile au împrumutat în jur de 1,5% din PIB-ul României, iar statul a pus la bătaie garanții echivalente cu cel puțin 1,2% din PIB. 

Când au tras linie anului covid, Guvernul a comunicat că

  • 10% din mediul de afaceri (după venituri) s-a împrumutat prin IMM Invest
  • Au fost astfel asigurate peste 440.000 de locuri de muncă și s-a evitat creșterea ratei șomajului
  • În total, societățile împrumutate au plătit statului 12,9 miliarde de lei (7,7 miliarde de lei sub forma de contribuții sociale, 3,6 miliarde de lei TVA, 1,6 miliarde drept impozit pe venit și profit) 
  • Astfel, garanțiile totale depuse de stat sunt deja acoperite de contribuțiile fiscale achitate de aceste companii pentru anul 2019
  • Și în cel mai negru scenariu, statul nu va pierde banii: rata de credite neperformante pentru IMM Invest va ajunge la maximum 20% până în 2025. În același interval, statul va colecta cel puțin 56 de miliarde de lei de la societățile împrumutate, ceea ce va acoperi de 22 de ori garanțiile executate. În plus, statul acoperă creditul neperformant doar în primă fază. Ulterior, pe măsură ce începe procedura de executare a clientului, banca va rambursa garanția statului odată ce-și recuperează restanțele

Însă pentru a ajunge la aceste cifre, drumul a fost lung. Până în august 2020, 67.000 de firme au aplicat pentru un credit IMM Invest. Acestea au fost însă nevoite să depună, în total, 125.000 de solicitări în platforma online, acesta fiind și numărul total de cereri analizate de stat. Ping-pong-ul birocratic explică numărul dublu de solicitări, chiar și în cadrul unui program promis și promovat drept rapid și lejer.

Peste jumătate de creditele acordate prin IMM Invest sunt pentru dezvoltare și investiții și nu pentru acoperirea cheltuielilor sau pierderilor cauzate de criză. 

„Cifrele confirmă într-adevăr că IMM Invest este cel mai de succes program de finanţare cu garanţii de stat din istoria României. Drept dovadă sunt cifrele ilustrate în acest grafic (sursa BNR): soldul creditelor acordate de tot sistemul bancar sectorului IMM companiilor a crescut în ultimii 12 ani, cu 40 miliarde lei, de la 77 miliarde lei (2007) la 117 mliliarde lei (2019), media de creştere lunară a fost de 0,3 miliarde lei. Prin facilităţile aduse de IMM Invest s-au acordat 10,22 miliarde lei în aproximativ două luni, ceea ce înseamnă o creştere de 34 de ori peste media lunară din ultimul deceniu”, a declarat Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM. Finanțarea acestor IMM-uri va contribui la menținerea a circa 800.000 locuri de muncă, consideră Nancu. 

IMM Invest 2021: ce s-a schimbat

A doua etapă a programului de finanțare garantată de stat a demarat la 12 aprilie 2021, când noile norme de creditare au fost publicate în Monitorul Oficial. Schema a fost ramificată pentru a acoperi acum categorii mai ample de beneficiari, printre care fermierii și liberii profesioniști. Practic, programul are acum patru axe: IMM Invest, IMM Agro Invest, IMM Factoring și IMM Leasing. Simultan, și platforma de înscriere găzduită de stat a devenit accesibilă pentru beneficiari. În primele două săptămâni, adică până la 23 aprilie, în jur de 7.000 de IMM aplicaseră deja pentru IMM Invest, în timp ce alte 1.600 au depus dosare de creditare pentru schema IMM Agro Invest. 

Practic, prin introducerea celor trei noi categorii, statul încearcă acum să echilibreze exact discrepanțele semnalate de antreprenori după prima etapă a programului. Pentru axa principală, IMM Invest, condițiile de eligibilitate au fost relaxate astfel încât și companiile mai mari să poată aplica: dacă în prima fază erau eligibile doar societățile cu o cifra de afaceri de maximum 50 de milioane de euro, active de cel cel mult 47 de milioane de euro și până în 250 de angajați, acum finanțarea este disponibilă și pentru firmele cu cifra de afaceri de 100 de milioane de euro și 500 de angajați. În plus, au fost introduși pe listă și cei care practică profesii liberale, după ce și Comisia Europeană a decis ca și aceștia să fie eligibili. 

Apoi, IMM Agro Invest a fost elaborat pentru a sprijini strict fermierii care, dincolo de pandemie, au fost loviți anul trecut și de una dintre cele mai acute secete din ultimele decenii. A fost un an foarte dificil pentru agricultură. Guvernul a venit cu subprogramul AGRO IMM Invest, iar în programul IMM Invest am introdus acea categorie de fermieri care nu puteau accesa programul. O mare parte din fermieri, din agricultori, devin eligibili în cadrul acestui program. Şi în IMM Invest, dar şi în AGRO Invest”, a explicat Nancu într-un interviu acordat Ziarului Financiar. 

Pilonul IMM Leasing de Echipamente și Utilaje a fost disponibil încă de anul trecut și este destinat strict achizițiilor pentru dezvoltarea afacerilor, așa cum arată și numele, acoperind astfel nevoia de investiții a antreprenorilor și nu asigurarea fluxurilor de lichiditate. 

Ultima categorie, IMM Factoring, funcționează ca o punte de finanțare între furnizor și client. Practic, în momentul în care furnizorul are o factură cu plată la termen, poate merge la bancă și, în baza facturii, să obțină credit în valoare de până la 80% din valoarea plății pe care urmează s-o încaseze peste timp de la client. În acest fel, furnizorii pot suporta mai ușor termenele de plată care s-au lungit considerabil de la declanșarea pandemiei. 

Pe lângă diversificarea categoriilor de beneficiari, etapa curentă mai vine cu o modificare majoră, dau asigurări reprezentanții statului: „Ce este îmbucurător atât la IMM Invest, la AGRO Invest, cât și la Noua Casă este faptul că programele au fost digitalizate și în acest moment vă pot spune că analiza unei garanții complet completate nu durează mai mult de 24 de pe la fondul de garantare față de anii trecuți când știți că erau acele aglomerări”, a declarat la sfârșitul lunii aprilie Dumitru Nancu, președintele FNGCIMM, într-un interviu acordat PSNews.ro. 

Practic, statul promite că digitalizarea va elimina timpii de așteptare pentru analiza dosarelor din partea statului, însă blocajul pentru blocajele din bănci încă nu există o soluție. Mai mult, oficialii sunt încrezători că numărul de beneficiari se va dubla în 2021, ajungând la aproape 58.000. Plafonul total al garanțiilor este, deocamdată, setat la 15 miliarde de lei. Numărul băncilor implicate în programul de finanțare este tot 21. 

Ce a mers prost în alte țări

În Statele Unite ale Americii, unul dintre principalele programe lansate pentru IMM în pandemie se numește Paycheck Protection Program și se adresa societăților mici, cu mai puțin de 500 de angajați, care puteau accesa astfel credite cu dobândă de 1%. 

Pachetul a avut un plafon inițial de 350 de miliarde de dolari. Fondurile s-au epuizat în doar câteva zile, iar Congresul a suplimentat cu încă 310 miliarde de dolari. După care datele oficiale au arătat că printre principalii beneficiari s-au numărat mari corporații listate la bursă, care activează în domenii mai puțin afectate de actuala criză. Companii cu profituri substanțiale. 

„The New York Times” a analizat portofoliile a 200 de companii mari, listate la bursă, care au primit credite în valoare totală de 750 de milioane de dolari prin Paycheck Protection Program. Concluzia ziariștilor americani a fost simplă: pentru acestea, pachetul de stimulente financiare covid a acționat ca un deja tradițional bailout: multe dintre companii aveau probleme cu legea, altele au înregistrat pierderi și pentru că și-au plătit directorii cu salarii disproporționat de mari, câteva zeci reușeau să se împrumute simultan de la bănci sau de pe piețele de capital. 

Toate acestea în timp ce întreprinderile mici și mijlocii nu aveau acces la finanțare și erau forțate să declare faliment. Potrivit unui studiu realizat la începutul lunii mai de un grup de cercetători de la universitățile Harvard, Illinois și Chicago, în jur de 100.000 de IMM-uri americane s-au închis deja din cauza crizei, adică aproximativ 2% din total. 

Lanțul de restaurante Shake Shack, cu peste 200 de locații în SUA, a înapoiat un credit de 10 milioane de dolari accesat prin programul guvernamental, după ce valul de indignare al americanilor s-a transformat în apeluri la boicot. 

 


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Elena Dumitru

Elena lucrează în presă de 12 ani, de-a lungul cărora a acoperit două mari domenii: jurnalismul economic și cel de investigație. A început la ziarul „Adevărul”, iar din 2014 s-a alăturat platformei de investigații RISE Project, unde a făcut parte din echipa de jurnaliști care au lucrat la seria #PanamaPapers.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    6
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x