Daniel Dăianu, analiză tranșantă despre necazul mare de acum al țării și magicienii care le vând iar iluzii oamenilor
Alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României este doar un prim semnal că România poate începe reparațiile unei economii care funcționează în regim de avarie. Piețele au reacționat pozitiv, leul s-a apreciat în fața monedei europene și a coborât spre 5 lei un euro, însă problemele grele rămân.
Moștenirea economică pe care o primesc Nicușor Dan și guvernul care urmează să se formeze este însă mai complicată decât repararea termoficării bucureștene – nici ea o problemă mică.
De altfel, imediat după aflarea rezultatelor exit-poll, Nicușor Dan a declarat că principala lui preocupare este deficitul – în prezent, cel mai mare din UE -, însă știe că înainte de a repara ceva are nevoie și de un guvern sprijinit de o majoritate parlamentară. „De mâine, la muncă”, a spus el.
Marți, în a doua zi în calitate de președinte ales, a stat patru ore de vorbă cu specialiști de la Ministerul Finanțelor, pentru a înțelege structura bugetului, urmând ca miercuri să se întâlnească cu mediul de afaceri, a declarat Nicușor Dan la Știrile ProTV. E un ritm de lucru potrivit cu gravitatea situației.
Starea finanțelor este cum nu se poate mai dificilă, atrage atenția, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, într-un interviu pentru Panorama.
De altfel, în previziunile economice din primăvara lui 2025 făcute de Comisia Europeană și publicate a doua zi după turul al doilea al alegerilor prezidențiale, estimările sunt rezervate: creșterea economică în acest an e prognozată la doar 1,4%, iar deficitul ar scădea ușor în 2025 până la 8,6% – cheltuielile cu salariile bugetarilor și cu pensiile cântăresc greu în această ecuație.
În plus, Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație, la 4,6%. Cu toate acestea, nici estimările Comisiei Europene, nici ale BNR nu iau în calcul rezultatul alegerilor din mai și impactul măsurilor fiscale care urmează să fie luate.
Președintele Consiliului Fiscal atrage atenția că există riscul ca economia românească să încetinească mai mult și chiar să stagneze. De aceea, subliniază Daniel Dăianu, absorbția fondurilor europene este esențială. Spune că ar fi bine dacă s-ar putea obține, lucru deloc simplu, o extindere a perioadei de folosire a fondurilor din PNRR, în condițiile în care în Parlamentul European se discută prelungirea cu 18 luni a proiectelor din PNRR.
Spune că ar fi de dorit și o restructurare a PNRR, însă nu crede că Bruxellesul va face concesii României.
Singura soluție pe care o vede este o creștere de taxe și impozite și se arată sceptic cu privire la o colectare mult mai bună a veniturilor fiscale într-un timp scurt. Miza cea mai importantă este, în opinia lui, salvarea accesului României la finanțare și refinanțare, în condițiile în care suntem la un pas de „junk”, categorie nerecomandată investițiilor. Cât despre impactul pachetului de măsuri fiscale, spune că vom vedea efectele în a doua parte a acestui an.
Citește și:
România, în prag de „junk”. Cum mai poate fi dezamorsată criza ce ne poate arunca în lada de gunoi a economiei globale
Ești pe grabă? Poți merge direct la ce te interesează:
Față de 2023, deficitul cash a crescut cu 3% din PIB. Cum a deraiat politica bugetară
Panorama: Cum poate fi privit din punct de vedere economic rezultatul alegerilor prezidențiale? Este un moment de respiro pe care îl câștigă noul președinte pentru România?
Daniel Dăianu: Într-un sens profund, este vorba despre reafirmarea, prin vot majoritar, a României europene și democratice. Iar piețele au reacționat pozitiv, ceea ce s-a văzut într-o parțială redresare la randamentele solicitate titlurilor guvernamentale românești, deci în costuri de finanțare a deficitului și refinanțare a datoriei publice, în evoluția monedei naționale.
Dar nivelurile cotațiilor la titluri sunt în continuare foarte înalte și exprimă starea foarte rea a finanțelor publice, ratingul suveran al României. Deficitul bugetar foarte mare din 2024, de 9,28, a fost peste cel din pandemie, de-a dreptul incredibil.
Față de 2023, deficitul cash a crescut în 2024 cu 3% din PIB și cu 2,7% din PIB în termeni ESA (conform standardelor europene, n.red.). Este cea mai grăitoare ilustrare a unei politici bugetare puternic deraiate, ca să fiu diplomatic cu exprimarea… Este de notat și deficitul extern, de cont curent, de peste 8% din PIB în 2024, cu o finanțare prin împrumuturi de circa două treimi, caz singular în regiune.
Corectarea deficitului este urgență pentru guvernul care se va forma, fiind necesar un pachet de măsuri credibile ca impact asupra deficitului bugetar. Ajustarea se va face pe mai mulți ani, cum s-a convenit cu Comisia Europeană prin planul național bugetar structural.
De ce tăierea cheltuielilor nu este soluția de salvare
Panorama: Președintele ales, Nicușor Dan, spune în primele interviuri acordate după confirmarea rezultatului alegerilor că deficitul reprezintă principala îngrijorare a sa. În aceste condiții, creșterea taxării nu mai este o problemă de „dacă”, ci de „când”. E suficientă doar taxarea iminentă despre care se vorbește?
Daniel Dăianu: Consiliul Fiscal a menționat în repetate rânduri ca nu este realist să crezi că o corecție atât de amplă a deficitului (de la circa 9% din PIB la 3% din PIB). sau procesul întins pe mai mulți ani (șapte ani) se pot realiza numai pe partea de cheltuieli.
Declarațiile președintelui interimar Ilie Bolojan le-am văzut, de aceea, ca fiind realiste. Nu cred că se poate evita o creștere de taxe/impozite. Nu poți să tai 6% din cheltuielile publice, ca pondere din PIB. Trebuie să avem în vedere și nivelul foarte jos al veniturilor fiscale (inclusiv contribuții), circa 27% din PIB față de media de circa 40% din PIB în UE.
Rog pe cei care fac afirmații ca tăierea cheltuielilor bugetului este soluția de salvare să analizeze structura bugetului public.
Iar cine își imaginează că ajustarea dezechilibrului bugetar se poate face fără dureri trăiește într-o realitate paralelă. Vindem iar iluzii oamenilor.
Care va fi pachetul de măsuri fiscal depinde de opțiuni politice, care judecă impozitare directă vs. impozitare indirectă (cum este TVA), impactul asupra veniturilor, asupra dinamicii economice, aspect distribuțional, etc. De avut în vedere și că, în 2025, impactul s-ar simți în a doua parte a anului – pornind de la un deficit prognozat de peste 8% din PIB în lipsa unor măsuri (Comisia are prognoza de 8,6% pentru acest an).
Banii europeni nu sunt pentru finanțarea deficitului bugetar
Panorama: Pe lângă faptul că o consolidare fiscală nu se poate face numai pe partea de cheltuieli, Consiliul Fiscal a mai atras atenția că este necesară și o creștere a veniturilor fiscale – însă e o observație pe care o vedem de mulți ani. Care este probabilitatea să reducem totuși deficitul la 7% până la finalul anului?
Daniel Dăianu: Dacă am avea o colectare mult mai bună, prin combaterea fermă a evaziunii și optimizărilor fiscale (care depind de regimul fiscal în vigoare), s-ar putea face, în largă măsură, o corecție în 2025 si 2026 către un deficit de 6% din PIB. Dar nu o vad posibilă. Aș vrea însă să mă înșel.
Oricum, este greu să-i convingi pe cei care ne finanțează cu angajamente de genul celor făcute în anii trecuți. Știți că, de altfel, Consiliul Fiscal nu a luat în considerare venituri fiscale ipotetice în judecarea proiectelor de buget. Și viața ne-a dat dreptate.
7% deficit de realizat în acest an este foarte dificil. Se pot reduce cheltuieli de capital printr-o prioritizare, dar este mult insuficient. Ajungem tot la o creștere taxe/impozite pentru a merge în direcția ajustării deficitului, întrucât nu cred într-o colectare mult mai bună de venituri fiscale într-un răstimp scurt.
Observ unii „magicieni” printre cei care fac declarații publice, dar nu avem timp de experimente. Regret enorm ca s-a ajuns în această situație, fiindcă vor fi afectate venituri ale oamenilor și încasări ale firmelor. Dar nu există alternativă realistă.
Aș mai spune ceva: banii europeni nu sunt pentru a finanța deficitul bugetar; ei finanțează proiecte și ajută agricultura noastră, prin subvenții acordate agricultorilor. Într-o anumită măsură, ajută balanța de plăți.
România trebuie să consume mai puțin pentru reducerea deficitului bugetar. Ce spun sună rău de tot, dar acesta este adevărul. Și nu este vorba numai de consum guvernamental, deoarece cheltuieli publice au ajutat și vânzări și încasări ale economiei private, investiții.
Există riscul, necazul mare, ca economia să încetinească mai mult, să stagneze. De aceea este esențial sa avem o absorbție cât mai intensă a fondurilor europene. Dacă s-ar obține o extindere a perioade de absorbție a resurselor din PNRR ar fi bine, dar este oare fezabil? Ai fi de dorit și o restructurare a PNRR, dar nu văd Comisia făcând rabaturi.
Iar ameliorarea mediului internațional este improbabilă, din păcate.
Tăierea pensiilor și salariilor bugetarilor, ca în criza precedentă: „Nu este o cale repetabilă”
Panorama: În ce măsură este posibil să vedem o tăiere drastică a salariilor și pensiilor, adică o repetare a scenariului din 2010?
Daniel Dăianu: Teoretic, se poate imagina, dar nu o văd, practic, posibilă. Episodul din deceniul trecut, după criza financiară, a lăsat urme adânci în mentalul colectiv. Și, din punct de vedere legal, este problematic. Dacă ar exista un puseu mare inflaționist, din varii motive, salariile bugetarilor și pensiile ar putea să scadă în termeni reali și ca pondere în PIB. Dar nu este o cale repetabilă.
Citește și:
Ce soluții are România pentru a-și reforma administrația și de ce concedierea a 500.000 de bugetari e un hei-rup populist
Cele șase priorități economice ale României: În economia reală nu există miracole
Panorama: România este la un pas de junk, iar fondurile UE nu mai sunt absorbite la fel ca în anii precedenți, datoria publică este estimată să ajungă la 63% în 2026, iar atât președintele interimar Ilie Bolojan, cât și președintele ales Nicușor Dan au avertizat cetățenii că urmează vremuri complicate în materie economică. Care sunt pârghiile disponibile pentru a redresa situația economică a României și în ce orizont de timp am putea vedea îmbunătățiri?
Daniel Dăianu: În primul rând, România are nevoie de un guvern care să aibă o susținere parlamentară clară.
Citește și:
5 mari probleme care ne așteaptă în România lui Nicușor Dan
În economia reală nu există miracole. Ne-am jucat cu focul și s-a creat de către guvernele ce s-au succedat după 2020 o mare vulnerabilitate, care a fost ținută în penumbră de finanțarea externă și internă, de bani europeni. Dar acum „petrecerea” s-a terminat. Măsuri fiscale și reducere de cheltuieli înseamnă cerere internă diminuată, încetinire a economiei – cu scopul de a salva solvența țării.
Dumneavoastră vorbiți de redresare. Eu am în vedere salvarea accesului României la finanțare și refinanțare. Nu sunt o persoană cinică, dar aceasta este miza vitală. Fiind stat membru al UE, România nu va intra în încetare de plăți, dar nu poate evita costuri economice și chiar sociale. Este prețul pentru a avea bonitate financiară.
Programul de corecție este pe șapte ani, tocmai pentru a atenua aceste costuri ale sale.
- Deci, pachetul de ajustare este prioritatea numărul unu.
- Doi, trebuie asigurată o absorbție cât mai mare a banilor europeni, care să atenueze din efectul contracționist al ajustării bugetare.
- Trei, trebuie prioritizate investiții astfel încât să se cheltuie bani publici cât mai chibzuit.
- Patru, să fie utilizați bani europeni care să ajute reformele.
- Cinci, să fie încurajate parteneriate public private în domeniul investițiilor și aici băncile (inclusiv Banca pentru dezvoltare și investiții) pot ajuta.
- În fine, să căutam să obținem finanțare din Fondul european de 150 miliarde euro pentru întărirea capacității de apărare. Nu putem crește precum în Polonia cheltuielile de apărare – acolo ponderea în PIB a acestora a ajuns la 4,7% in 2024.
Oprirea banilor din PNRR: „Un handicap enorm”
Panorama: PNRR este acum blocat de lipsa de reforme. Ce ar înseamnă pentru economie oprirea banilor din PNRR?
Daniel Dăianu: Un handicap enorm.
Avertisment privind curba de sacrificiu
Panorama: Ce înseamnă pentru români mai exact curba de sacrificiu despre care ați mai vorbit, mai ales în contextul regional și internațional complicat?
Daniel Dăianu: Dureri, pe care le-am fi putut evita în mod considerabil dacă ar fi existat minți clare și onestitate, dacă ar fi existat o preocupare serioasă pentru latura veniturilor a bugetului public. Dacă nu s-ar fi făcut cheltuieli în dezmăț în 2024, etc.
Se tot organizează seminare privind educația financiară a cetățenilor, la care s-au perindat premieri și miniștri. Pentru necazul mare de acum al țării, mă refer la deficitul bugetar, sunt vinovați nu cetățenii simplii, ci cei care i-au condus la vârful țării. Acestora din urmă cine le face educație financiară? Ce fel de sfătuitori economici au avut?
„La noi, excesul de nechibzuință este surprinzător”
Panorama: E o întrebare care tot revine pe tapet: de ce nu am învățat nimic din lecțiile trecutului și pare că mereu suntem prinși cu garda jos, cel puțin în materie de reforme fiscale predictibile?
Daniel Dăianu: Această uitare se întâmplă și la case mai mari. Politicienii au adesea memorie scurtă și sunt mânați de goana după putere sau de menținerea la putere. Populism și minciuni sunt cam peste tot. Dar, la noi, excesul de nechibzuință, imprudență, este surprinzător. Mai ales că episodul de după criza financiară este încă în memoria multora. Din păcate, nu sunt puțini cei nepricepuți, lipsiți de onestitate.
Votul din rundele de alegeri a exprimat și furia multor cetățeni față de o clasă politică desprinsă de probleme economice și sociale, ca să nu mai vorbesc de conduita unor lideri politici, sfidătoare.
Cine este Daniel Dăianu:
Sursa foto: Inquam Photos /Alexandru Busca
Daniel Dăianu este președintele Consiliului Fiscal, membru al Academiei Române și profesor universitar la SNSPA în București. Este membru în mai multe foruri de prestigiu precum: Grupul la nivel înalt pentru reforma bugetului UE, Comisia Națională pentru fundamentarea raportului de aderare la zona euro.
A fost membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (2014 – 2019) și a fost prim vicepreședinte al Autorității pentru Supraveghere Financiară (2013 – 2014). Este fost europarlamentar între 2007-2009. Între 1997-1998 a fost ministru al Finanțelor Publice, iar între 1992-197 a fost economist-șef al BNR.
Este autor al lucrărilor „Emerging Europe and the Great Recession” (Cambridge Scholars Publishing, 2018) și „Which Way Goes Capitalism?” (CEU Press, Budapest/New York, 2009).
Articol editat de Alina Mărculescu Matiș
- Modelul Venezuela sau „drujba” lui Milei? Cum putem cârpi economia dincolo de dispute ideologice stânga-dreapta
- Dieta de 7 ani a Guvernului Ciolacu. Cum reducem deficitul și pe cârca cui se decontează nota de plată
- Revoluția AI pe piața muncii și ce se va întâmpla cu creșterea economică a României după anul electoral
- IMM Invest: sprijin pentru cei puternici
- Lumea post-Covid: Cum se redresează economia globală după pandemie?
