Open Minds

România face primul pas pe drumul lung și scump al țărilor în care nu mai mori cu zile de cancer

Computer Hope Guy
Președintele Klaus Iohannis promulgă legea prin care se adoptă Planul Național privind cancerul, în prezența premierului, a ministrului Sănătății și a medicilor și specialiștilor din grupul de lucru / foto: George Călin, Inquam Photos

România e țara cu una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității prin cancer la nivel european. Țara în care lipsa prevenției și a screeningului (depistare, n.r.) se dublează de lipsa acoperirii adecvate cu servicii medicale oncologice pe întreg teritoriul țării. Și țara în care se moare cu zile de patologii oncologice care nu ar trebui să fie o condamnare la moarte: pierdem în acest fel 55.000 de persoane pe an. În această țară, deci, promulgarea recentă a legii prin care s-a aprobat Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului este, cel puțin pe hârtie, un moment de cotitură pentru pacienții oncologici.

Guvernul are 180 de zile la dispoziție pentru creionarea normelor de aplicare, iar în primăvara anului viitor ar trebui să vedem și primele efecte ale acestuia: timpii de așteptare pentru punerea diagnosticului, dar și pentru inițierea tratamentului nu ar trebui să mai depășească 60 de zile.

Pentru ca planul să nu rămână doar pe hârtie, ideal ar fi ca punerea lui în practică să se facă cu pași mici, explică, într-un interviu acordat rubricii Open Minds, medicul Marius Geantă, șeful Centrului pentru Inovație în Medicină. El e unul dintre cei 50 de specialiști care au lucrat la dezvoltarea acestui document, despre care spune că e aliniat nu doar cu planul european de combatere a cancerului, ci și cu misiunea europeană de cercetare asupra cancerului. De fapt, doctorul Geantă pune această strategie națională de luptă împotriva cancerului pe același nivel, ca proiect de țară unanim susținut, cu aderarea României la UE și la NATO.

Dar, după cum știm inclusiv din aceste aderări, e nevoie de efort susținut și de viziune pe termen lung pentru a obține reformele necesare pentru a ne transforma ca țară și, în cazul luptei cu cancerul, de a recupera decalajele uriașe ale sistemului și cercetării românești.

În continuare, redăm discuția cu dr. Marius Geantă, despre ce speranțe ar trebui să-și pună pacienții oncologici în acest nou plan:


Citiți și:

De ce ucide cancerul în România mai mult decât în restul UE

Fruntașă la morți evitabile de cancer de col, România a făcut prevenția prea grea și prea scumpă


„Cea mai importantă șansă a generației noastre”

Panorama: Concret, ce înseamnă pentru România faptul că a fost promulgată legea prin care se aprobă Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului?

Dr. Marius Geantă: Este, probabil, cea mai importantă șansă a generației noastre de a face diferența pe acest subiect sensibil – cancerul. E genul acela de moment în care se aliniază foarte bine știința și zona de politici europene. Avem un Plan European de Prevenire și Combatere a Cancerului, avem Misiunea europeană de Cercetare asupra Cancerului.

E o aliniere fără precedent, cum a mai fost în cazul aderării la Uniunea Europeană și la NATO. A existat un consens politic în jurul acestui plan național pentru controlul cancerului, a trecut fără niciun vot împotrivă de ambele camere ale Parlamentului. Nu doar că vom încerca să ajungem țările mai avansate, dar vom putea implementa, datorită acestui document, anumite tipuri de intervenții în sincron cu ele, mai ales din perspectiva prevenției, a screeningului, a diagnosticului de precizie și a medicinei personalizate.

Spun acest lucru pentru că planul național este corelat cu planul european. Urmează exact aceiași patru piloni: prevenție/screening, diagnostic, tratament și calitatea vieții. Faptul că planul este corelat și cu misiunea de cercetare asupra cancerului, despre care vorbeam mai devreme, înseamnă că va produce efecte în dinamică în următorii ani.

Vor fi proiecte de cercetare care ne vor conduce, probabil, către zone noi pe care acum nici măcar nu le intuim. Prin conectarea la nivel de obiective a planului național cu aceste noi orizonturi vom scurta timpul până la implementarea noilor inovații.

P: Este binecunoscut faptul că România ocupă primele locuri la nivel european din perspectiva incidenței și mortalității pe diverse tipuri de cancer. Ce se va schimba, efectiv, pe partea de prevenție și screening, odată cu implementarea acestui plan?

Dr. M.G: Într-adevăr, România se caracterizează prin depistarea unei proporții foarte mari de cazuri de cancer în stadiile III și IV, deci în stadii avansate de boală. În aceste situații, supraviețuirea este, pe de-o parte, mult mai mică decât în stadiile I și II. Pe de altă parte, calitatea vieții persoanelor diagnosticate este redusă, în timp ce din prisma sistemului medical și a bugetului de sănătate costurile sunt enorme.

Chiar dacă pentru aceste forme avansate de boală am vorbit în ultimii ani despre imunoterapii, despre terapii țintite, despre medicina genomică ce a schimbat în bine perspectiva pacienților cu metastaze, ținta planului de cancer este mutarea accentului de pe zona de tratament pe cea de prevenție și screening (depistare, n.r.). Trebuie să prevenim ceea ce poate fi prevenit și trebuie să optimizăm programele de screening prin a tinde către modalități de screening personalizat.

Viitorul luptei cu cancerul: screening și prevenție personalizate

P: Ce înseamnă screening personalizat?

Dr. M.G: Sunt câteva studii ale căror rezultate le vom afla la anul, care ne vor arăta în ce măsură putem folosi informația genomică din sânge, o informație care funcționează ca un steag roșu și care are capacitatea de a ne atrage atenția că o persoană poate dezvolta un anumit tip de cancer. În cazul acesteia, pot fi aplicate investigațiile țintite. Dacă vorbim de screening personalizat, putem vorbi și de prevenție personalizată.

În România, avem recomandări de screening doar pentru trei tipuri de cancer: de sân, de col uterin și colorectal. Sunt șanse mari ca la acestea să fie adăugate și screening-uri pentru cancerul de prostată și cel pulmonar. Pe de altă parte, sunt sute de tipuri de cancer definite molecular.

P: Cum au fost alese cancerele incluse în acest plan național? Care sunt șansele ca și alte tipuri de cancer să fie prevăzute în document?

Dr. M.G: Am pornit de la o bază realistă. Au fost alese acele tipuri de cancer cel mai frecvent întâlnite în România, la care s-au adăugat cancerele pediatrice, cele rare și cele hematologice, dar eu nu consider că planul este restrictiv. Odată implementat, va crea de fapt o matrice pentru orice tip de cancer și faptul că medicina personalizată este un pilon esențial al planului deschide orizontul către orice tip de cancer. Cred că de pe urma acestui plan vor beneficia foarte mulți pacienți.

Avem plan. Avem și bani?

P: Cine va fi responsabil de partea de prevenție și de unde vin banii pentru implementarea planului?

Dr. M.G: Noi pornim de foarte jos din perspectiva prevenției. Autoritățile de la noi au alocat în foarte puține situații fonduri pentru comunicarea extinsă a prevenției. Strict pentru componenta de prevenție, e nevoie de finanțare de la bugetul de stat, de la bugetele locale. Vor putea fi accesate inclusiv fonduri europene pentru componenta de prevenție. Cert este că va trebui să fim inteligenți ca să putem mixa toate aceste resurse financiare. În plan sunt deja definite niște responsabilități între Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul de Finanțe.

Premierul și-a asumat asigurarea componentei financiare pentru implementarea planului. În momentul în care vom vedea o primă schiță a bugetului de stat pentru anul viitor, cred că vom avea și indicii despre cum este privită componenta de prevenție și, în general, finanțarea planului de cancer. Trebuie găsită o cale prin care prevenția să devină parte din preocupările comunității și societății. Cred că zona științelor sociale ne va ajuta să înțelegem felul în care se formează atitudinile, percepțiile și comportamentele noastre legate de sănătate.


Vă recomandăm și un proiect interactiv Panorama:

Cât de sănătoși sunt românii. Radiografia sistemului medical românesc


România tot nu știe câți bolnavi de cancer are. Află acum?

P: Va rezolva acest plan și situația legată de registrele naționale de cancer, care în România lipsesc?

Dr. M.G: Planul are mai multe obiective, iar cele care se referă la registre, la dosarul electronic de sănătate și la utilizarea mijloacelor digitale pentru optimizarea traseului pacientului cu cancer în sistem reprezintă obiective majore. Așa sunt scrise în lege și așa le-am perceput, practic, în toate ședințele grupului de lucru.

Regăsim, din punctul acesta de vedere, nevoia de digitalizare într-un sens mai larg în oncologie. În viitorul apropiat, vom avea registre naționale de cancer. Pe de altă parte, registrele nu trebuie să existe doar în acest domeniu, ci ele sunt esențiale în toată practica medicală. Toată lumea trebuie să înțeleagă de ce anume colectăm aceste date, ce valoare au pentru întreg sistemul. Efortul digitalizării nu trebuie perceput ca o povară, așa cum s-a întâmplat în trecut și așa cum se întâmplă și azi, în multe situații.

P: Când va produce efecte acest plan și cum ne vom asigura că măsurile prevăzute în el nu vor rămâne doar pe hârtie?

Dr. M.G: România era ultima țară din UE care nu avea un plan național pentru controlul cancerului, dar acum a devenit prima țară care are un plan corelat cu planul european al cancerului și cu misiunea de cercetare europeană asupra cancerului. De la ultimii, din punct de vedere legislativ, ne numărăm printre primii.

Din punct de vedere al efectelor, primele se vor vedea imediat ce normele de aplicare vor fi disponibile. Există un termen de 180 de zile pentru realizarea normelor de aplicare. Undeva în primăvara anului viitor ar trebui să fie finalizate.

Primele efecte ale planului național împotriva cancerului

P: Care sunt aceste prime efecte pe care le vom putea vedea imediat?

Dr. M.G: De exemplu, sunt doi indicatori în plan, respectiv timpul până la formularea diagnosticului complet și a diagnosticului precis, care nu ar trebui să depășească 60 de zile de la suspiciune la diagnostic. Și, la fel, timpul până la inițierea tratamentului nu trebuie să depășească 60 de zile.

Asta înseamnă o mai bună organizare, de fapt, atât la nivel local, cât și la nivel regional. Astfel încât să nu se mai piardă timp din momentul primelor semne de boală până ce persoana respectivă ajunge la medicul de familie, apoi la oncolog și, mai departe, la ceilalți specialiști din sistem. În prezent, se pierde foarte mult timp în acest punct. Nu e știință de vârf, ci e vorba de organizare. Sunt doi timpi definiți prin lege și asta e foarte important. Aici aș vedea experiența pacienților români mult îmbunătățită.

P: Avem multe județe cu secții mici de oncologie și cu un număr redus de specialiști în această zonă. În ce măsură vom vedea o reașezare a resurselor din sistem ca urmare a implementării acestui plan?

Dr. M.G: Trebuie făcută o mapare a resurselor din fiecare regiune. România are opt regiuni, de fapt.

Din păcate, sunt regiuni în care nu avem un institut oncologic sau un centru oncologic de înaltă performanță. Acolo va fi o provocare cu adevărat. Cred, însă, că acest traseu standardizat al pacientului cu cancer va fi definit, în funcție și de tipul de cancer și de stadiul potențial al bolii, iar ulterior ar putea să funcționeze ca un model adaptat și altor regiuni. Va trebui să realizăm niște abordări regionale care ulterior să fie extinse la nivel național. E clar că nu avem această experiență și dacă ne-am propune să facem totul peste noapte, cu siguranță nu am reuși și am produce și dezamăgire. Nu ne dorim asta.

Trebuie să pornim cu realism, să facem pași care pot să pară mici dar care să arate calea de urmat pentru toată țara. Eu am simțit la nivelul grupului o foarte mare dorință de a duce lucrurile până la capăt. Pe de altă parte, să nu uităm că de data asta vorbim de o lege și, fiind o lege, vine la pachet cu toate implicațiile legale. Mai ales că vorbim despre un subiect sensibil, cancerul, care este prioritar și la nivel european.

Speranțe pentru mai multe opțiuni de tratament pentru pacienții oncologici

P: Odată cu acest plan, vor avea pacienții români acces mai rapid la tratamentele pe care le primesc alți pacienți oncologici din țările vest-europene?

Dr. M.G: Unul dintre obiectivele planului de cancer este realizarea Fondului de Inovație, care este prevăzut în lege. Fiind trecut acolo, practic se creează premisele pentru realizarea lui. Acest fond ar trebui să acopere medicamente care se află în perioada dintre aprobarea de către Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) și până ce medicamentele sunt compensate în România.

Știm că aici timpii de așteptare sunt destul de mari, ajung la aproape 900 de zile. Acest fond de inovare ar trebui să acopere și terapii celulare sau terapii care se adresează unor forme de cancere rare, de care suferă puțini pacienți. Actualul sistem de evaluare a tenhnoloiilor medicale (HTA) nu-i favorizează. Acest fond este o verigă necesară între aprobarea de către EMA și până ce medicamentele vor fi compensate, rambursate în sistemul de asigurări sociale de sănătate de la noi.

P: Deci se va reduce din decalaj…

Dr. M.G: Da. Cu toate acestea, nu ne putem aștepta ca fiecare medicament oncologic să fie întâi finanțat prin fondul de inovație și apoi rambursat, vor fi criterii de prioritizare, cum e și normal.

P: Ce a însemnat pentru dumneavoastră posibilitatea de a lucra la un astfel de plan?

Dr. M.G: Pentru mine, este de departe cel mai important proiect din care am făcut parte, fiind cea mai mare onoare și cea mai mare reușită. Sunt extrem de bucuros că medicina personalizată, despre care vorbesc de zece ani, este în nucelul planului de cancer.

Pe de altă parte, mă bucur că planul este conectat atât cu planul european cât și cu misiunea de cercetare, două inițiative în care am fost implicat în ultimii trei ani și jumătate. Provocările au fost mai puține decât mă așteptam, pentru că a existat o aliniere foarte bună între toți stakeholderii. Ca în orice proces atât de complex, au existat și alte opinii, dar m-am bucurat că am putut să formulăm răspunsuri și planul promulgat de președintele Iohannis nu are modificări față de forma rezultată în urma consultărilor, din luna mai 2022.


Dr. Marius Geantă a fost unul dintre experții care au lucrat la elaborarea Planului Național de Cancer FOTO: Arhivă personală
Dr. Marius Geantă a fost unul dintre experții care au lucrat la elaborarea Planului Național de Cancer / FOTO: Arhivă personală

Despre Dr. Marius Geantă

Medicul Marius Geantă este președinte și co-fondator al Centrului pentru Inovație în Medicină. Este pasionat de cercetarea medicală, politici de sănătate și educație. A absolvit medicina la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București și a coordonat un program științific la Alianța pentru Medicină Personalizată din Bruxelles.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Claudia Spridon

    Beneficiară a unei burse Fulbright în SUA, Claudia are 12 ani de experiență în presă scrisă și online, fiind specializată în domeniul Sănătății. A lucrat șapte ani în redacția ziarului Adevărul, unde și-a extins expertiza și pe Eveniment și Social. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a scris pentru Ziare.com. A fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. În 2012, Claudia a co-fondat asociația Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc