Povestea în două minute

De ce s-a prăbușit lira turcească

Computer Hope Guy
Sursa foto: Profimedia

Turcia se află în mijlocul unei crize economice de proporție, a cărei victimă principală e moneda națională. Lira turcească a cunoscut o depreciere fără precedent și, pe fondul inflației galopante, prețurile cresc de la zi la zi.

Pe lângă instabilitatea economică, criza i-a lovit cel mai dur tocmai pe cei deja vulnerabili, care nu-și mai pot permite acum alimente de bază. Așa se explică de ce pe străzi au apărut cozi pentru pâine subvenționată de guvern.   

Totul, după ce banca centrală a Turciei a scăzut rata dobânzii, în ciuda creșterii accelerate a inflației și contrar teoriilor economice clasice.

Prin aceste măsuri luate la presiunea președintelui Recep Tayyip Erdogan, un oponent al creșterii ratei dobânzii și promotor al unui naționalism populist agresiv care s-a extins și în economie, Turcia a ajuns la o inflație de 21%.

Lira s-a depreciat la un minim istoric și și-a pierdut jumătate din valoare, raportat la dolarul american (51%). La începutul anului, un dolar era, in medie, 7 lire turcești. Acum este aproape de 18 lire.  

Cu toate acestea, președintele Erdogan vrea să instaureze un nou model economic. Spune că o rată mare a dobânzii e contrară preceptelor din islam și le cere turcilor să aibă răbdare, pentru că situația se va îmbunătăți. Liderul turc promite că, prin scăderea ratei dobânzii, va stimula creșterea economică, crearea unei monede naționale mai competitive, o revenire a investițiilor străine și o creștere a locurilor de muncă și a exporturilor. 

Proiectul economic de țară nu e însă fezabil, atrag atenția experții. 

„Președintele Erdogan are o concepție privind politicile monetare care este contrară teoriei clasice, care susține că, prin creșterea dobânzii, banca centrală poate controla marile variabile economice și inflația. Însă președintele a pus pe primul plan creșterea economică și a încercat să țină dobânzile cât mai scăzute. Scăderea dobânzii, în ciuda inflației, a afectat moneda națională, iar în această bătălie între rata dobânzii și inflația, lira va continua să sufere”, explică economistul Aurelian Dochia pentru Panorama.

De la o liră la alta. O comparație vizuală a cursului liră turcească-liră sterlină, în trei momente diferite. Sursa: Twitter

Deși exporturile au fost stimulate de deprecierea lirei, inflația a dus și la o creștere a costurilor de producție, iar acest lucru s-ar putea traduce curând în probleme de aprovizionare.

Pentru a liniști populația, Recep Erdogan a anunțat creșterea salariului minim cu 50% în 2022, ceea ce, în realitate, nu va conta prea mult, având în vedere deprecierea lirei, după cum se poate vedea în imaginea de mai jos:

Dat fiind că mai bine de 40% din forța de muncă a Turciei câștigă salariul minim, devalorizarea lirei va propulsa o bună parte din populație sub pragul sărăciei. 

„Chiar și cu o creștere a salariului minim pentru cei expuși la creșterea inflației, aceste măsuri fac doar să accelereze presiunea inflaționistă. Presiunea pusă pe liră nu arată bine, iar lucrurile nu se pot rezolva prin schimbarea guvernatorului băncii centrale”, mai adaugă economistul Aurelian Dochia, referindu-se la faptul că Recep Erdogan a schimbat trei guvernatori ai băncii centrale în mai puțin de doi ani.

„Este ca și cum ai încerca să învingi legile gravitației spunând că ele nu există”, mai spune Aurelian Dochia, făcând o analogie a eforturilor lui Erdogan de a răsturna ortodoxia economică.

Deși creșterea economică în Turcia este în continuare mare (prognoză de 9% pentru 2021) și rata șomajului la 12% (cu aproape 2 puncte procentuale mai puțin față de anul precedent), așteptarea e ca acestea să se deterioreze, dacă situația va continua. 

Miza electorală

Există și un context electoral pentru deciziile liderului de la Ankara, spun analiștii: în 2023, pe Recep Erdogan îl așteaptă alegeri. 

În cele două decenii de când e la putere (din 2003), Erdogan a anihilat orice fel de opoziție – politică, academică, mediatică. Iar politica sa de control s-a extins și în zona economică, prin promovarea unui discurs populist economic, în care Turcia se află în mijlocul unui război de independență economică cu restul lumii.

„Tendințele autoritare ale lui Erdogan îl pot face să câștige alegerile chiar și într-o situație economică nefavorabilă. Dar nu sunt atât de sigur că zarurile au fost încă aruncate”, conclude Dochia. 


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Mălina Mîndruțescu

    Mălina este jurnalist și analist politic. Cu studii în Marea Britanie și Statele Unite, ea este absolventă de Istorie & Politică la Queen Mary University of London și deține un Master în Terorism & Violență Politică de la University of St. Andrews.

    Specializată în politică americană și studii de securitate, Mălina caută mereu să iasă din bula de confort, iar prin poveștile pe care le scrie, dorește să gasească mereu acel unghi nou și inedit. A fost publicată în presa internațională, precum Foreign Policy și Balkan Insight.

    Colaborează cu analize pe politică externă pentru True Story Project, proiect al German Marshall Fund.

    malina.mindrutescu@panorama.ro


Urmărește subiectul