Miliardele din spatele EURO 2024. Cum arată banii, politica și riscurile care vin la pachet cu o mare competiție sportivă
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
- EURO 2024 asigură spectacol pe teren, în tribune și în fața televizoarelor, dar produce și foarte mulți bani. Dintr-o astfel de competiție sportivă nu lipsesc nici interesele politice.
- Economia Germaniei va simți un impuls de moment, datorită turismului și consumului asociat evenimentului, iar UEFA se așteaptă ca biletele puse în vânzare să fie sold out până la finalul competiției.
- În competiție se află și echipe care au acasă o situație tensionată din punct de vedere politic. Kylian Mbappe, atacantul Franței, a profitat de moment și a atras atenția asupra ascensiunii partidelor extremiste.
- De pe urma unui eveniment sportiv de asemenea amploare, țara gazdă s-ar putea alege cu o infrastructură modernizată și ar putea atrage noi investiții.
- Pentru campionatele europene de fotbal, la fel ca în cazul Jocurilor Olimpice, listele de candidaturi se depun cu ani de zile înainte. Dincolo de încasările din turism și de investiții care pot fi sustenabile, e vorba de prestigiu și de vizibilitate la nivel mondial.
Pe lângă spectacolul din tribune și de pe teren, EURO 2024 este și despre bani. Despre foarte mulți bani. Ca orice alt eveniment sportiv de amploare, Campionatul European de Fotbal, găzduit anul acesta de Germania, produce efecte economice nu doar în plan local, ci și la nivelul întregului continent.
În teren, dar și în afara lui, se învârt sume amețitoare. Mai mult, o astfel de competiție poate avea și implicații politice, câteodată direct, alteori mai puțin la vedere.
De departe, turismul din Germania are cel mai mult de câștigat, mai ales că meciurile de la EURO 2024 se joacă pe mai multe stadioane din orașe ca München, Leipzig, Hamburg și Berlin. Dar impactul economic e mai mare de atât.
În paralel, companiile private au propriile interese în a-și promova imaginea și de a capitaliza la EURO. Aparent, de pe urma unei astfel de competiții câștigă toată lumea din afara terenului.
Dar, istoria ne-a mai demonstrat și contrariul.
Citește și: Performanța României în grupele EURO 2024, de la goluri la sprinturi
La ce se așteaptă Germania
Germania găzduiește anul acesta pentru prima dată Campionatul European de Fotbal, ca țară unificată. A mai fost gazda Cupei Mondiale în 2006, dar turneul continental s-a mai ținut acolo doar în Germania de Vest, în 1988.
Institutul Ifo prognozează că turiștii străini ajunși în Germania pentru a-și susține echipele favorite vor lăsa acolo echivalentul a 0,1% din PIB-ul țării, pe al doilea trimestru.
Va fi un boost de moment, ce-i drept, dar prima economie a Europei va simți unda pozitivă. „Exporturile de servicii vor reveni după plecarea turiștilor străini, după încheierea EURO 2024, adică în trimestrul al treilea. Dacă punem în balanță, vor reveni, de fapt, la nivelul de dinainte”, susține cercetătorul Gerome Wolf.
În 2006, la Cupa Mondială, sosirile și înnoptările au crescut cu 25%. Raportat la acele date, ar fi de așteptat ca numărul turiștilor care ajung în Germania pe perioada EURO 2024 să urce cu 600.000, iar numărul înnoptărilor să crească, de asemenea, cu un milion și jumătate.
Asta înseamnă câștiguri pentru industria ospitalieră, o creștere cu 1,3% față de primul trimestru pentru acest sector, prognozează Wolf.
Cu excepția turismului, însă, la nivel macroeconomic, consumul per total va rămâne neschimbat. Vor crește cheltuielile în anumite sectoare, dar vor fi reduse în celelalte, adaugă Ifo. Cu alte cuvinte, se va cheltui mai mult pe cazare, mâncare sau pe un televizor nou, dar scad încasările de la cinema, spre exemplu.
Și, din toată această ecuație, nu e de ignorat deloc berea. „Pe perioada marilor competiții fotbalistice, se consumă mult mai multă bere decât în sezoanele obișnuite de vară”, spune Holger Eichele, reprezentant al unei asociații de berari din Germania, citat de Reuters.
La Cupa Mondială din 2006, vânzările de bere au crescut cu 5 procente și la fel s-ar putea întâmpla și anul acesta. Datele Guvernului german arată că industria berii de acolo nu o duce prea bine. Anul trecut, vânzările au scăzut cu 4,5%, urmând trendul descendent din ultimii ani.
Estimările arată că economia Germaniei ar putea crește cu doar 0,3% anul acesta, mult mai lent decât alte țări industrializate, potrivit Reuters. Un astfel de eveniment, așadar, ar putea ameliora un pic lucrurile și ar putea contribui la imaginea țării în ansamblu.
Citește și: Cum a redevenit Germania „bolnavul Europei” și ce planuri are pentru a se reinventa
Totul depinde, însă, și de parcursul echipei gazdă la acest turneu. La data publicării acestui articol, Germania era calificată în sferturi, contra Spaniei.
Mersul unei economii e dictat inclusiv de frenezie, de entuziasm, de interes – indiferent din ce zonă provin. O demonstrează și un sondaj recent realizat de ING și Kantar, care a analizat cât ar fi dispuși să plătească europenii pentru ca echipa lor să câștige titlul european.
Topul e condus de italieni, cunoscuți pentru pasiunea pentru fotbal, care ar scoate din buzunar până la 420 de euro.
După ce se contabilizează toate aceste sume, rezultă că media europeană e de peste 200 de milioane de euro – atât cred europenii intervievați că valorează acest titlu.
Studiul insistă, însă, asupra unui aspect: banii nu înseamnă la fel peste tot. De exemplu, cu aceiași bani poți cumpăra cu 33% mai mult în Portugalia, decât în Olanda. La fel, ceva care costă 100 de euro în Olanda valorează 113 euro în Anglia.
Așadar, când oamenii au fost întrebați dacă sunt dispuși să plătească 1% din venitul lor anual în schimbul câștigării titlului, clasamentul se modifică: Portugalia urcă de pe locul 9 pe locul 5, iar Austria (unde puterea de cumpărare e mai mare) coboară de pe locul al doilea tocmai pe locul 8.
Cum împarte UEFA veniturile din EURO 2024
Dacă germanii preferă să se uite pe ce se vor duce banii turiștilor care vor intra în țară și să tragă linie la final, lucrurile stau cu totul altfel în curtea UEFA, forul care organizează competiția sportivă.
Prin intermediul programului HatTrick, UEFA își propune să redirecționeze aproximativ două treimi din veniturile generate de Campionatul European de Fotbal către susținerea acestui sport pe tot continentul, nu doar în țara-gazdă.
După acoperirea costurilor de organizare (inclusiv plata către echipele câștigătoare), banii vor merge în următorii 4 ani, la asociații de fotbal de pe continent, pentru investiții în stadioane noi, centre de pregătire sau diverse alte programe pentru juniori.
Dar de unde vin acești bani?
Grosul e obținut din vânzarea drepturilor de televizare, iar suma adunată anul acesta ar putea să o depășească pe cea din 2020, de la precedenta competiție similară.
A doua mare sursă de venituri o reprezintă sponsorizările. Am scris AICI despre pariul producătorului de mașini BYD și cum s-au cuplat chinezii la prima economie europeană, dar nu sunt singurii care au de câștigat enorm de pe urma EURO 2024.
Alipay+, Booking.com, Coca-Cola, Unilever sunt printre marile companii care se numără pe lista sponsorilor oficiali ai competiției, poziție care le permite să-și promoveze imaginea și să câștige noi clienți, arată UEFA.
Bloomberg se uită către gigantul chinez Alibaba, compania de e-commerce care țintește extrem de sus: speră să-și crească baza de utilizatori activi săptămânal din Europa (weekly active users – WAU) a platformei AliExpress cu 70%. Temu a reușit asta pe piața americană, după ce a plătit enorm să-și facă reclamă la SuperBowl.
Pentru EURO 2024, UEFA a pus în vânzare peste 2,5 milioane de bilete și sunt șanse ca, până la finalul competiției, toate meciurile de pe cele 10 stadioane să fie sold out. Pe lângă toate acestea, mai sunt licențele acordate pentru materialele promoționale, tricourile și accesoriile vândute sub marca evenimentului.
Fotbalul e și politică
Dincolo de impactul economic, un eveniment de asemenea amploare ar putea avea și consecințe politice. Pentru că, după cum remarcă FT, fotbalul e rareori doar fotbal.
Și, dacă ar fi să suprapunem contextul sportiv cu cel geopolitic, lucrurile arată cam așa:
- Ucraina, țara pe care naționala României a învins-o spectaculos în meciul de debut, a participat la EURO din postura de țară aflată încă în război;
- Georgia, care a participat pentru prima oară la acest turneu, are o situație complicată acasă: caută să se desprindă de influența Rusiei și se uită către UE;
- Franța se pregătește de turul al doilea al alegerilor anticipate, un test major pentru președintele Emmanuel Macron în fața ascensiunii extremei dreapta din Hexagon;
Iar startul implicării politicului la acest EURO 2024 l-a dat chiar Kylian Mbappe, vedeta echipei considerate favorită la câștigarea trofeului: „Noi suntem o generație care poate face diferența. Vedem că extremele bat la ușa puterii și avem ocazia să modelăm viitorul țării noastre”, a spus atacantul „cocoșilor galici”, îndemnând francezii să iasă la vot.
Turul doi al alegerilor anticipate din Franța are loc pe 7 iulie, adică fix cu o săptămână înainte de marea finală de la EURO 2024. Dacă Franța se va mai afla încă în competiție, atunci în Hexagon s-ar putea reaprinde discuția despre cum Partidul Adunarea Națională, al lui Marine le Pen, are un puternic discurs anti-imigrație, în condițiile în care în naționala Franței evoluează foarte mulți jucători cu origini străine.
Mulți francezi și-ar putea aduce aminte de o declarație făcută la mijlocul anilor ’90 de Jean-Marie le Pen, tatăl actualei lidere a partidului, care spunea că „e un pic artificial să aduci jucători din afară și totuși să numești echipa franceză”.
Presiune mare este și pe Anglia, care are în echipă primii trei cei mai valoroși jucători prezenți la acest turneu, potrivit CIES.
| Jucători | Naționala de fotbal | Valoare transfer estimată (milioane euro) |
| Jude Bellingham | Anglia | 250 |
| Erling Haaland | Norvegia | 250 |
| Vinícius Júnior | Brazilia | 200 |
| Rodrygo Goes | Brazilia | 200 |
| Phil Foden | Anglia | 200 |
| Bukayo Saka | Anglia | 150 |
| Julián Álvarez | Argentina | 150 |
| Lamine Yamal | Spania | 150 |
| Jamal Musiala | Germania | 100 |
| Martin Ödegaard | Norvegia | 100 |
*Topul nu-l include pe Mbappe, care a semnat cu Real Madrid din postura de jucător liber de contract, ceea ce înseamnă că PSG nu a încasat niciun ban în urma transferului său. Potrivit Transfermarkt, francezul ar fi valorat în acest moment aproximativ 180 de milioane de euro.
De altfel, fotbalul englez e cel mai profitabil de pe continent, după cum arată o analiză Deloitte.
Presa britanică merge într-atât de departe, încât se întreabă dacă nu cumva parcursul Angliei la acest campionat (oricum șchiopătat) ar putea influența rezultatul alegerilor din 4 iulie. O astfel de întrebare a mai fost pusă și în 1970, când laburiștii au pierdut inexplicabil alegerile generale. Scrutinul a avut loc atunci la patru zile după ce Germania de Vest elimina Anglia de la Cupa Mondială și mulți analiști au considerat că între cele două momente a existat o legătură.
Și, dacă tot vorbim de contextul politic, nu putem să nu amintim și de ai noștri. Premierul Marcel Ciolacu și liderul AUR, George Simion, au fost prezenți în Germania, la meciul de debut al naționalei României.
Imaginile cu șeful Guvernului în tribune, îmbrăcat în tricoul galben al naționalei, au fost mediatizate intens de unele televiziuni, unele dintre ele numindu-l emfatic „al 12-lea jucător”.
Riscurile investițiilor adiacente marilor competiții sportive
Mai multe studii realizate de-a lungul timpului au evidențiat impactul economic pe care-l pot avea competiții sportive precum marile turnee de fotbal sau Jocurile Olimpice. O cercetare a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, din 2016, arăta cum industria ospitalității are cel mai mult de câștigat.
„Impactul economic, prin prisma activității turistice, poate să vină și după eveniment. În momentul evenimentului, este clar că vor fi rezervate foarte multe camere la hotel, va fi poate un consum mai crescut de anumite produse alimentare. Dar este vorba și de ceea ce rămâne în urmă. La fostele stadioane olimpice, unde în cadrul unor circuite turistice, se face măcar o scurtă oprire la locul respectiv, cercurile olimpice sunt prezente. Le-am văzut și eu în călătoriile mele”, spune, pentru Panorama, Iuliana Pop, conferențiar universitar în cadrul Academiei de Studii Economice din București, coautoare a unei cercetări legate de impactul economic al marilor competiții sportive (Jocuri Olimpice și Cupa Mondială de Fotbal) în țările cu economii emergente, parte din grupul BRICS.
Investițiile majore contează chiar și mai mult.
De pildă, în 2004, când Portugalia a găzduit Campionatul European de Fotbal, s-au făcut investiții de peste 1 miliard de euro în stadioane și în noile facilități ale unui aeroport. Calculele economiștilor de la acea vreme arătau că PIB-ul țării a crescut cu 0,2% între 2000 și 2003 și cu 0,25% în 2024.
Patru ani mai târziu, competiția găzduită de Austria și Elveția a însemnat construirea a patru noi stadioane în fiecare țară și investiții în infrastructura de bază. Dar, toate aceste investiții au întors ulterior venituri de sute de milioane de euro pentru aceste două țări.
Pentru EURO 2020 (care, din cauza pandemiei, s-a jucat în 2021) e greu de cuantificat impactul economic, tocmai pentru că acea competiție a fost găzduită de mai multe țări. Și la București s-au jucat câteva meciuri, pe Arena Națională, inclusiv partida din optimi, dintre Franța și Elveția.
Pentru a nu pierde organizarea celor patru partide, Bucureștiul a avut atunci de îndeplinit câteva proiecte de investiții: printre ele – construirea stadioanelor Arcul de Triumf și Steaua, lucrări de modernizare la Arena Națională, dar și linia de tren care leagă Gara de Nord de Aeroportul Otopeni. Chiar dacă nu au fost respectate termenele inițiale, ele sunt astăzi funcționale.
Fondul Monetar Internațional a venit cu un raport separat după Mondialul de Fotbal din Qatar, din 2022. Investițiile realizate acolo sunt parte din planul țării de a-și dezvolta economia și dincolo de hidrocarburi. Timp de un deceniu, au fost realizate investiții cuprinse între 200 și 300 de miliarde de dolari în noi hoteluri, transport subteran, stadioane, căi ferate, porturi și aeroporturi. Doar o mică parte din acești bani a mers pe construcția de stadioane – în jur de 6,5 miliarde de dolari.
Pe perioada competiției din 2022, aproximativ 1 milion de turiști au ajuns în emirat. Potrivit FMI, veniturile generate de aceștia, la pachet cu alte încasări asociate evenimentului s-au ridicat la 4 miliarde de dolari, adică până la 1% din PIB-ul Qatarului.
Impactul e și mai vizibil când vine vorba de Jocurile Olimpice, găzduite în acest an de Franța. Cercetarea UBB face referire la Australia, care și-a îmbunătățit semnificativ infrastructura, iar acele investiții au ajutat țara să atragă noi investiții, mulți ani după încheierea evenimentelor sportive.
Dar nu toate competițiile de acest fel se dovedesc profitabile.
Cel mai bun exemplu este Grecia, gazda Jocurilor Olimpice din 2004. Pariul s-a dovedit a fi unul extrem de neprofitabil. Multe proiecte gândite pentru acel eveniment s-au dovedit nesustenabile și mulți cred că grecii s-au aruncat nesăbuit: adică au cheltuit mult și iresponsabil.
La fel au făcut și rușii cu Olimpiada de la Soci, din 2014, când au căutat să distragă atenția de la planul croit pentru Crimeea și au încercat să se afișeze în compania liderilor occidentali, cheltuind zeci de miliarde de dolari pentru organizarea evenimentului, deși participarea delegațiilor nu a fost una prea mare.
E o tactică ce intră sub umbrela strategiilor soft power. Țări cu economii mai puțin dezvoltate încearcă să se promoveze organizând competiții sportive de mare amploare.
„Se poate investi mult mai mult, doar pentru a da bine și în final să nu fie tocmai rezultatul dorit. Olimpiada de la Soci, spre exemplu, care a depășit bugetul foarte mult, infrastructura a necesitat costuri ridicate. A fost o investiție cam prea mare și cam riscantă. Ideea este că atunci când se fac aceste investiții în infrastructură, se dorește ca locația respectivă să mai poată fi utilizată, adică să nu se închidă ușa, pentru că atunci sunt bani închiși, sunt bani pierduți. Din punct de vedere economic, ei nu aduc plusvaloare”, afirmă Iuliana Pop.
Cuantificabile imediat sau nu, competițiile sportive adună sute de milioane de oameni pasionați de sport și orice țară și-ar dori să organizeze măcar o dată un eveniment de o asemenea amploare. E vorba de încasările din turism, de investițiile care pot fi sustenabile și, la fel de adevărat, e vorba de prestigiu și de vizibilitate la nivel mondial.
E motivul pentru care listele de candidaturi pentru organizare se fac cu mulți ani înainte. Următorul Campionat European de Fotbal, din 2028, va fi găzduit de Anglia, Irlanda de Nord, Scoția și Țara Galilor, iar patru ani mai târziu, competiția se mută în Italia și Turcia.
Criteriile de selecție sunt extrem de riguroase și iau în calcul inclusiv sănătatea economiilor țărilor candidate, iar planurile sunt făcute pe situația economică și geopolitică de acum. Pot fi schimbate din mers, însă, în cazul în care situația se complică.
Articol editat de Andrei Luca Popescu
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
