Iohannis și tripleta UE la Kiev, aventurile Javelin în Ucraina și rusificarea hamburgerilor

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informații pe toate canalele despre războiul din Ucraina, Panorama selectează și explică trei dintre principalele subiecte de săptămâna aceasta.

Europa arată că e unită: Klaus Iohannis, alături de liderii Franței, Italiei și Germaniei, la Kiev

„Astăzi este o zi istorică pentru Europa”, a declarat premierul italian Mario Draghi, la jumătatea acestei săptămâni, când „Italia, Franța și Germania – trei țări fondatoare ale Uniunii Europene – și președintele României au venit în Ucraina pentru a-și oferi sprijinul necondiționat președintelui Zelenski și poporului ucrainean”.

În mod tradițional, Italia a menținut una dintre cele mai apropiate relații cu Moscova dintre toate țările UE, astfel încât cuvintele ferme ale lui Draghi de joi, prin care susține Ucraina și îi reproșează Rusiei războiul, l-au vizat fără îndoială în mod special pe Putin, scrie Politico.eu, într-o analiză intitulată „Retorica și realitatea se ciocnesc: Franța, Italia și Germania susțin candidatura Ucrainei la UE”.

Pe de altă parte, tot Politico mai menționează că cei trei reprezentanți ai țărilor fondatoare UE (Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Mario Draghi) au fost însoțiti de președintele României, Klaus Iohannis, care „reprezintă noile state membre din estul UE, într-un efort aparent de a atenua criticile potrivit cărora marile țări fondatoare acționează ca o clică exclusivistă”.

De altfel, președintele Macron a făcut o vizită în România, unde a mai avut o întâlnire cu președintele Iohannis, și în Moldova, înainte de a merge în Ucraina. Cei trei lideri europeni au călătorit împreună cu trenul până la Kiev, acolo unde li s-a alăturat și Klaus Iohannis, sosit în Ucraina pe o rută feroviară diferită. 

Ca și alți lideri care au venit înaintea lor în Ucraina, cei patru au mers la Irpin, pentru a vedea cu ochii lor cum arată această suburbie a Kievului, distrusă la scurt timp după declanșarea invaziei de către Rusia. 

Pe lista lor de discuții s-a aflat și chestiunea deschiderii rutelor maritime din Marea Neagră, astfel încât Ucraina să poată exporta milioanele de tone de cereale care au fost blocate, ceea ce a contribuit la o criză alimentară globală. Într-un interviu acordat din Kiev televiziunii publice franceze, Emmanuel Macron a spus că se studiază o altă variantă, prin care cerealele să fie aduse din Ucraina prin România.

Zelenski a mulțumit României pentru faptul că ajută la tranzitul exporturilor de mărfuri ucrainene, inclusiv de grâu, prin porturile de pe Dunăre și de la Marea Neagră.

Fiecare dintre cei trei lideri UE a fost criticat în ultimele luni pentru că a părut prea conciliant față de nemulțumirile și cererile Rusiei și, eventual, prea dispus să îi dea asigurări lui Putin. Macron, de exemplu, a negociat la nesfârșit cu Putin, fără succes, și a cerut în mod repetat ca Rusia să nu fie „umilită”. Berlinul, la rândul său, a întârziat să trimită arme de care Ucraina are nevoie urgent.  

Totuși, liderii Franței, Germaniei și Italiei și-au proclamat sprijinul pentru ca Ucraina și Moldova să devină candidați oficiali la aderarea la UE, cu o săptămână înainte de summitul de la Bruxelles. I-au transmis astfel un mesaj fără echivoc lui Vladimir Putin: sfera de influență sovietică este moartă și nu va fi resuscitată prin forță. Și i-au mai transmis un mesaj, scrie Politico: UE și aliații săi nu vor constrânge Ucraina să se predea sau să facă vreun compromis teritorial pentru a pune capăt războiului.

Sfârșitul lunii iunie va fi unul fierbinte, mai ales că Moscova nu va ezita să reacționeze față de două evenimente importante care au loc în această perioadă. Săptămâna viitoare liderii europeni vor discuta la Bruxelles dacă acceptă sau nu candidatura Ucrainei, Moldovei și Georgiei la UE. La finalul lunii, la Madrid, va avea loc summitul NATO, în contextul în care Finlanda și Suedia au renunțat la decenii de neutralitate și doresc să devină membre ale alianței militare transatlantice.

Dacă vreți să citiți mai multe despre vizita liderilor europeni în Ucraina, găsiți aici analiza Politico.

SUA oferă Ucrainei un nou ajutor militar, în valoare de un miliard de dolari

Președintele american Joe Biden a anunțat că va mai aloca un nou pachet de arme și muniții pentru Ucraina, după ce a reafirmat sprijinul Washingtonului pentru Kiev, într-o convorbire telefonică cu președintele Volodimir Zelenski. 

Pachetul de un miliard de dolari include mai multă artilerie, sisteme de apărare anti-navă, muniție pentru artilerie și sisteme avansate de rachete.

„Sunt recunoscător pentru acest sprijin, este deosebit de important pentru apărarea noastră”, a reacționat președintele ucrainean, după anunțul SUA. Decizia privind ajutorul militar a venit cu o zi înainte ca liderii Franței, Italiei, Germaniei și României să meargă la Kiev.

Dacă liderii europeni au mers în Ucraina pentru a-și afirma sprijinul față de candidatura la UE și pentru a trimite mesaje de încurajare, ei au fost criticați pentru că nu au anunțat o nouă rundă de asistență militară sau financiară substanțială pentru Ucraina, care ar putea contribui la înclinarea balanței războiului în favoarea Kievului. 

De altfel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut celor patru lideri europeni aflați la Kiev noi livrări de armament greu, artilerie modernă cu rachete sau sisteme de apărare antirachetă. „Există o corelație directă: cu cât avem arme mai puternice, cu atât mai repede ne putem elibera poporul, țara”, a spus el.

Lucrurile nu stau întocmai așa. Dincolo de nevoia de mai multe arme, atunci când dispozitivele sofisticate au nevoie de reparații, service-ul devine o componentă vitală. Este ceea ce au pățit ucrainenii cu lansatoarele de rachetă anti-tanc Javelin, în momentul în care au avut nevoie de reparații, scrie Washington Post, într-un material intitulat „Pentru armata ucraineană apare o nouă nevoie: serviciul pentru clienții Javelin”.

Puternicele arme antitanc au ajuns să simbolizeze implicarea Statelor Unite în război și cursa pentru echiparea armatei ucrainene. Dar, potrivit comandanților ucraineni și voluntarilor occidentali, în această cursă s-a pierdut asistența logistică eficientă și la timp – lucruri precum module de antrenament, baterii de rezervă și alte elemente de bază pe care se bazează chiar armata americană. Ei cred că serviciul de relații cu clienții pe timp de război al Statelor Unite este deficitar.

Dacă vreți să citiți mai multe despre problemele pe care le-au întâmpinat soldații ucraineni cu rachetele lansatoare Javelin, găsiți aici analiza din Washington Post.

Un hamburger pe stil rusesc: rebrandingul McDonald’s, lansat de Ziua Independenței

Moscova își ține promisiunea și continuă să înlocuiască brandurile occidentale care au boicotat Rusia, din cauza războiului declanșat în Ucraina. După ce în uzinele Renault, companie care și-a vândut toate activele din Rusia, se vor produce mașini rusești, a  venit acum rândul McDonald’s, unul dintre primele branduri occidentale intrate pe piața locală, încă de pe vremea URSS. 

„Gustos și punct”, cam așa s-ar traduce Vkusno&Tochka, noua denumire rusească pe care au primit-o restaurantele celebrului lanț american de fast food.

În mod simbolic, 15 restaurante au fost redeschise sub noul brand pe 12 iunie, de Ziua Rusiei, când se sărbătorește independența țării. Printre acestea s-a numărat și cel dintr-o locație emblematică – Piața Pușkin din Moscova, unde McDonald’s deschisese primul restaurant din Rusia, în ianuarie 1990, pe vremea Rusiei sovietice.

Atunci, echipa de peste 600 de persoane a vândut peste 30.000 de burgeri. Ca o mică paranteză: recordul istoric de vânzări la nivel european al companiei americane a fost înregistrat în România. Primul McDonald’s autohton a fost deschis pe 16 iunie 1995, în Piața Unirii, acolo unde o echipă de 260 de persoane a deservit peste 15.300 de clienți. 

Revenind la Rusia, în luna mai, McDonald’s a decis să închidă cele 850 de restaurante aflate pe teritoriul Rusiei, după o prezență de 32 de ani pe această piață, și să își vândă afacerile de pe piața locală.

Potrivit înțelegerii cu McDonald’s, noul proprietar a fost nevoit să achiziționeze toate restaurantele și să implementeze un nou brand. Cu alte cuvinte, noul proprietar nu poate vinde Big Mac, Fillet-o-Fish sau McFlurry.

Acordul de vânzare-cumpărare prevede, de asemenea, menținerea angajaților timp de cel puțin doi ani. Cu toate că nu se cunosc toate condițiile tranzacției, se pare că McDonald’s ar avea drept de răscumpărare în 15 ani. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. 

McDonald’s opera direct 84% din cele aproape 850 de restaurante din Rusia și a înregistrat o pierdere de până la 1,4 miliarde de dolari, în urma vânzării către Alexandr Nikolaevici Govor, scrie Reuters într-o analiză intitulată „La revedere, arcade aurii: un McDonald’s rebranduit se redeschide în Rusia”.

Noul proprietar este un rus din Siberia, acolo unde deținea licența a 25 de restaurante McDonald’s. Govor și-a făcut averea din afacerile cu petrol și minerit în regiunea Siberia, dar are ambiții mari în privința business-ului alimentar. Dacă într-o primă etapă au fost redeschise 15 restaurante, el vrea să redeschidă încă 200 de unități până la finalul lunii iunie, iar restul, până la 850, până la finalul verii. Ba chiar magnatul rus spune că are și planuri de extindere și ar vrea să ducă rețeaua de restaurante la o mie de unități.

Deși Vkusno&Tochka nu are în meniu cele mai cunoscute produse ale McDonald’s, clienții pot cumpăra un cheeseburger dublu pentru 129 de ruble (aproximativ 2,30 dolari), față de aproximativ 160 cât costa la McDonald’s, și un burger cu pește pentru 169 de ruble, în loc de aproximativ 190 de ruble, cât costa „omologul” american.

În pofida schimbărilor din meniu, compoziția burgerilor și echipamentele McDonald’s rămân aceleași, potrivit managerului de calitate în cadrul noii companii, Alexander Merkulov.

Dacă vreți să citiți mai multe despre planurile noului proprietar al fostelor restaurante McDonald’s, găsiți aici analiza Reuters.

În plus, Panorama a mai scris despre plecările numelor mari de pe piața rusă, dar și despre boicotarea brandurilor care au rămas. Una dintre listele cu nume de companii active în Rusia care au devenit virale pe internet e cea alcătuită de Jeffrey Sonnenfeld, profesor la Yale School Of Management. Pornind de la această listă, care este actualizată constant, un student la Stanford a rezumat diversele grade de implicare ale companiilor occidentale în Rusia (de la retragere, la cele care funcționează fără probleme). Site-ul pe care l-a creat Igor Barakaiev se numește dontfundwar.com.