Lupta pentru controlul Estului

Arme pentru Ucraina. De unde își ia Kievul sprijin militar în fața Rusiei

Computer Hope Guy
Un soldat ucrainean se antrenează cu unul dintre noile lansatoare de rachete anti-tanc NLAW, trimise de Marea Britanie la Kiev, în ianuarie 2022. Sursa: Profimedia

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

După momentul de turnură din 2014, când Rusia a deschis frontul de luptă din estul Ucrainei și a smuls Peninsula Crimeea de sub controlul Kievului, Ucraina a început să importe pentru prima dată, mai serios decât o făcea până atunci, echipamente militare. Dar și să primească armament sub formă de asistență militară, din partea unor aliați din Vest.

De cele mai multe ori, sprijinul a venit de unde te-ai fi așteptat – state care au un istoric în a se opune politicii agresive prin care Rusia încearcă să-și recâștige sferele de influență pierdute în Europa și în lume. SUA, Marea Britanie, Polonia, Cehia sau, mai firav, țările baltice și România au trimis ca donații sau au exportat, în cadrul unor contracte comerciale, echipament militar în Ucraina. Ajutor pentru Ucraina a venit și în bani, de la Uniunea Europeană, inclusiv România. Chiar dacă nu direct în Ucraina, ci doar la granița ei, pe flancul estic al NATO, în România și Polonia, un sprijin mai degrabă moral sunt și noile mișcări de trupe americane. Pentagonul a anunțat că trimite temporar în România un batalion de infanterie mecanizată Stryker, de circa 1.000 de oameni, pe care îl mută din Germania, în timp ce în Polonia vor sosi direct din SUA 2.000 de trupe aeropurtate.

Alteori, armamentul a venit din țări a căror politică față de Rusia e oscilantă, chiar dacă sunt membre NATO. Turcia a făcut deranj la Kremlin cu dronele sale de război Bayraktar, pe care le-a vândut Ucrainei în 2018. Dar nici Bulgaria sau Muntenegru, țări NATO unde Rusia exercită o influență comercială sporită, nu au stat deoparte, exportând către Ucraina piese, componente militare și substanțe explozive de milioane de euro, în ultimii 8 ani.

Singurul stat NATO care a surprins pe toată lumea, însă doar prin ridicolul situației create, a fost Germania. Berlinul nu a trimis niciun echipament militar în Ucraina, din 2014 încoace. La începutul lui 2022, în plină criză militar-diplomatică, germanii au decis totuși să sprijine militar Kievul. Și au trimis 5.000 de căști pentru soldații ucraineni, pentru a se apăra în cazul unei eventuale invazii rusești. Al patrulea mare exportator de arme la nivel global, conform bazelor de date SIPRI, Germania își selectează cu grijă clienții de echipament militar. Una dintre griji este să nu trimită arme în zone de conflict, iar alta – să nu calce Rusia pe bătături. Ucraina bifează negativ în ambele categorii, iar Germania nu s-a dezmințit de la tradiție.


Citește aici mai multe despre situația din Ucraina și contextul regional:
Funcționează sau nu sancțiunile rusești? Ce știm despre ce i se pregătește Moscovei
Cu ce am ajutat Ucraina până acum
Vladimir Putin, între șantaj și obsesie. Ce se întâmplă, de fapt, la granițele Ucrainei

Lista furnizorilor de armament pentru Ucraina, din 2014 în prezent

Cu cea mai numeroasă armată din spațiul fostei Uniuni Sovietice, după forța militară a Rusiei, dar și cu o industrie de armament care o face unul dintre marii exportatori de echipamente militare la nivel mondial, Ucraina are o forță militară redutabilă. Totuși, ca orice armată, are vulnerabilitățile ei, mai ales în fața unei forțe cu ambiții istorice de putere globală, cum este Rusia. Astfel că orice sprijin în echipament militar a fost bine primit. Mai ales că armamentele Ucrainei sunt în mare parte învechite, de origine sovietică (boală de care suferă și dotările armatei române).

Tabelul de mai jos face un inventar al tranzacțiilor și livrărilor de armament către Ucraina, din perioada 2014-2020, cu mențiuni pentru perioada 2021-2022, atât cât sunt cunoscute din surse publice. (CLIK la finalul tabelului, pentru extindere).

Achizițiile respective trebuie văzute dincolo de valoarea lor intrinsecă, de întărire propriu-zisă a armatei Ucrainei. Ca întotdeauna în cazul tranzacțiilor cu armament, mai ales când beneficiarul se află într-un conflict armat, mai important decât valoarea comercială este mesajul din spate: cine trimite sau vinde echipament militar Ucrainei o sprijină cât se poate de direct în conflictul cu Rusia. Dincolo de afacere, stă poziționarea geostrategică.

Dintre toate statele NATO și din afara Alianței, SUA s-au remarcat de departe ca principalul furnizor de asistență militară al Ucrainei. Americanii au alocat, din 2014 până în 2021, ajutor militar în valoare de 2,5 miliarde de dolari, inclusiv armamente, dar și echipamente de supraveghere, apărare cibernetică sau echipament medical.

În ianuarie 2022, la apogeul tensiunilor dintre Rusia și Ucraina, tot SUA au condus efortul de sprijin militar către Ucraina, trimițând transporturi suplimentare cu ceea ce a devenit una dintre armele preferate ale armatei ucrainene în ultimii ani – Javelin, lansatoarele de rachete distrugătoare de tancuri.

Grija pentru capacitatea Ucrainei de a distruge tancurile sau blindatele rusești a făcut ca acest armament să poată fi trimis recent în Ucraina și de Marea Britanie, dar și de țările baltice (Estonia, Lituania, Letonia), după ce SUA le-au dat permisiunea, la începutul lui 2022, să exporte sisteme de rachete anti-tanc Javelin și anti-aeriene Stinger. Marea Britanie a trimis doar în ianuarie 2022 circa 2.000 de lansatoare de rachete anti-tanc.

O altă categorie de armament pe care Ucraina s-a concentrat să o obțină de la partenerii săi au fost vehiculele blindate. Și au venit, în ultimii 8 ani și mai mult second-hand: din SUA (Humvee), Polonia (MT-LB și BMP-1), Cehia (BMP-1), Canada (Spartan), Marea Britanie (AT-105 Saxon), Emiratele Arabe Unite (Cougar, Shrek sau Spartan).

Întărirea forțelor navale ucrainene a fost altă linie importantă de acțiune, mai ales că după anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia, în 2014, flota Ucrainei a fost decimată (estimarea SUA este că 70% a fost distrusă sau preluată de ruși). Franța a încheiat un acord cu Ucraina pentru livrarea a 20 de nave de patrulă de coastă FPB-98, până în 2024. Prima navă a fost livrată deja în decembrie 2021. Navele sunt construite o parte pe șantierele navale ucrainene, iar restul în Franța, de compania franceză OCEA, într-un contract de circa 136 de milioane de euro, finanțat în majoritate de statul francez.

Danemarca a semnat un acord cu Ucraina, în 2021, pentru construcția de nave de patrulă MPV80, pentru Garda de Coastă ucraineană Primele livrări sunt programate pentru 2024. Danezii au mai încercat să vândă 3 nave second-hand clasa StanFlex-300, pentru detectarea minelor, în 2017, însă tranzacția nu s-a finalizat.

Turcia a semnat în 2020 acord cu Ucraina pentru producția de fregate MilGem, iar prima este programată pentru 2023. SUA au trimis Ucrainei 5 nave de patrulă clasa Island, second-hand. De asemenea, Ucraina a mai semnat un memorandum pentru achiziția de nave de la compania Babcock, din Marea Britanie.

Forțele aeriene ale Ucrainei sunt poate cele mai văduvite de modernizare. Cele mai multe aeronave ucrainene sunt învechite și de fabricație sovietică, în urmă cu peste 30 de ani. În 2021, armata ucraineană a lansat „viziunea Forțelor Aeriene pentru 2035”, un document strategic prin care a anunțat că intenționează să își înlocuiască toate aeronavele de proveniență rusească, în următorii 15 ani. Deocamdată, ajutor pentru forțele aeriene ale Ucrainei a sosit din Franța, care i-a vândut 12 elicoptere de transport H-225 Super Cougar second-hand.

Ajutor în domeniul aerian pot fi considerate însă și dronele înarmate pe care Ucraina le-a achiziționat din Turcia (Bayraktar TB-2) sau pentru care a obținut licență de producție de la Polonia (Warmate).

La capitolul armament mic sau ușor, Ucraina a primit sau a cumpărat pistoale, puști, mitraliere sau lansatoare de grenade și rachete de unde a putut. Cele mai importante livrări au venit din SUA, Polonia, Cehia sau Turcia.

România nu a livrat arme, dar a fost un nod al transporturilor de armament din sudul Europei către Ucraina

Singurele contracte de armament documentate oficial, pe care Ucraina le-a avut în România, din 2014 în 2021, au constat în echipamente de obținere a imaginilor în infraroșu și unele componente mărunte (încărcături pirotehnice pentru scaunele de catapultare din aeronave), conform registrelor ANCEX, autoritatea care reglementează și supraveghează operațiunile cu echipamente militare de pe teritoriul României. Valoarea contractelor în acești 8 ani, de când a început conflictul din Ucraina, se ridică la aproape 300.000 de euro.

arme ucraina

România a sprijinit însă Ucraina în consolidarea capacității de apărare cibernetică, fiind statul NATO care a condus Fondul NATO-Ucraina pentru apărare cibernetică, un proiect pornit de NATO în 2014, imediat după agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Cu un buget de circa un milion de euro, programul a constat practic într-o colaborare pe acest domeniu între serviciile secrete ale celor două țări – SRI (România) și SBU (Ucraina), dar și în dotarea Ucrainei cu centre de management al incidentelor cibernetice, laboratoare mobile și fixe de investigații cibernetice sau protecție pentru infrastructura critică și instruirea agenților ucraineni.

Prin România au trecut, în ultimii 8 ani, și transporturi importante de echipamente militare, pe care Ucraina le-a importat de la state din regiune. Turcia a trimis muniție de peste 700.000 de euro în Ucraina, prin România. Cipru, de asemenea, a livrat Ucrainei muniție, bombe, și diverse componente militare, de peste 500.000 de euro, din 2014 până în 2021. Muntenegru (aproape 10 milioane de euro în total) și Bulgaria (peste 7 milioane de euro în total) au avut contracte importante cu Ucraina, pe componente, piese și substanțe explozive pe care le-au trimis tot prin România, cel mai adesea pe cale rutieră.

Ucraina, al 12-lea mare exportator de armament din lume. Cât cheltuiește pe apărare

Ucraina ocupă locul 12 în topul exportatorilor de armament la nivel mondial, pe perioada 2016-2020, chiar dacă a înregistrat o scădere de 68% a valorii exporturilor de arme, față de perioada precedentă (2011-2015), conform datelor SIPRI, institutul suedez care se ocupă cu monitorizarea nivelului de înarmare al statelor lumii.

Ironia sorții face ca Rusia să fie al doilea cel mai mare client de armament fabricat în Ucraina, Kievul vânzând către Moscova 20% din exporturile sale de armament, din ultimii 5 ani. Cel mai important client de armament al Ucrainei este însă China, unde merge 36% din exportul de echipamente militare. Ucraina a fost a treia mare sursă de import de armament pentru chinezi, în perioada 2016-2020 (după Rusia și Franța). Thailanda a fost a treia mare piață de desfacere pentru produsele militare ale Ucrainei, conform datelor SIPRI.

Exporturile de armament ale Ucrainei s-au ridicat la circa 2,2 miliarde de dolari în perioada 2014-2020, conform SIPRI. Datele SIPRI, citate de Banca Mondială, relevă o valoare infimă a importurilor de arme în Ucraina, pentru perioada similară: doar 147 de milioane de dolari. Cel mai probabil suma este mult subevaluată.

Prioritățile pe care se concentrează armata Ucrainei, în materie de înarmare, vizează forțele speciale, artileria și rachetele, aviația, apărarea antiaeriană și dotarea cu rachete a forțelor navale de coastă, conform celui mai recent raport al institutului britanic IISS, care publică anual cea mai detaliată situație a forțelor militare de pe glob.

După declanșarea conflictului cu Rusia, în Donbas, și pierderea Peninsulei Crimeea, Ucraina a început să își crească rapid cheltuielile pe apărare. Din 2014 în 2020, bugetul apărării Ucrainei s-a dublat, ca procent din PIB: de la 2,2%, la 4,1%. Conform estimărilor SIPRI, bugetul armatei ucrainene ajunsese în 2020 la aproape 6 miliarde de dolari (mai mare ca al României).


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Andrei Luca Popescu

Redactor-șef adjunct Panorama.ro

Unul dintre jurnaliștii seniori cu care a fost lansat proiectul Panorama.ro, Andrei Luca Popescu s-a apucat de presă crezând că prin scris poate schimba lucruri și oameni. În loc să se formeze la locul de muncă, a studiat jurnalismul la Universitatea București, pe care a absolvit-o ca șef de promoție. După aproape 20 de ani de realizat reportaje, investigații, analize, opinii, la publicații precum Cotidianul, România Liberă, Gândul, Europa Liberă sau Digi 24, nu mai e așa de convins, dar insistă.

Are un masterat în relații internaționale privind soluționarea conflictelor, dar a absolvit și cursurile unui masterat de scenariu de film. De-a lungul carierei, a primit pentru materialele sale distincția de „Tânărul jurnalist al anului” (Freedom House) și mai multe premii în cadrul Galelor Superscrieri.


Urmărește firul poveștii
Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    3
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x