Putere în slăbiciune. Maia Sandu și secretul magiei ei politice
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Mizele pentru alegerile prezidențiale de la toamnă din Republica Moldova sunt stabilite, principalii candidați sunt determinați, iar campania electorală de facto a început. Favorita actuală este președinta în funcție, Maia Sandu. Ratingul ei nu s-a prăbușit, în ciuda crizelor fără precedent din ultimii ani și a unei guvernări nu tocmai exemplare, demonstrată de echipa ei.
Campania electorală prezidențială din Moldova ar putea doborî recordul în ceea ce privește numărul de participanți la cursă. Pe lângă actuala președintă, Maia Sandu, și-au anunțat deja intențiile de a lupta pe 20 octombrie pentru funcția de șef de stat peste 10 candidați. Totuși, este puțin probabil ca toți să ajungă să fie înregistrați.
Printre cei care și-au declarat ambițiile prezidențiale se numără fostul prim-ministru Ion Chicu, fostul ministru de interne Andrei Năstase, fostul ministru de externe Tudor Ulianovschi, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, fosta guvernatoare a Găgăuziei Irina Vlah, jurnalista Natalia Morari, unionistul Octavian Țîcu și alții.
Totuși, până acum, toate semnele par să indice că Maia Sandu nu are o concurență serioasă în alegerile viitoare. Niciun politician din țară nu poate rivaliza cu ea în ceea ce privește popularitatea, deși situația economică și în alte domenii este departe de a fi ideală. Care este, atunci, secretul succesului său?
- Alegerile prezidențiale din Moldova, programate pe 20 octombrie, ar putea doborî recordul de candidați. Odată cu scrutinul prezidențial, are loc și un referendum pentru a trece în Constituție obiectivul aderării Moldovei la UE.
- Maia Sandu își dorește să fie realeasă pentru un al doilea mandat prezidențial. Ea a realizat deja o revoluție electorală în Moldova. Întrebarea este dacă va putea repeta succesul.
- Echipa Maiei Sandu nu și-a îndeplinit toate promisiunile electorale. Cu toate acestea, Sandu rămâne cel mai popular politician din țară.
- Opoziția moldovenească este slabă, fragmentată și lipsită de creativitate. Acest lucru e în avantajul puterii.
- Rusia este implicată în politica internă a Moldovei. Forțele susținute de Moscova fac agitație împotriva Uniunii Europene și în favoarea aderării la Uniunea Economică Eurasiatică, dominată de Moscova.
Revoluția electorală a Maiei Sandu
Societatea moldovenească multinațională a fost întotdeauna împărțită între cei care doresc să se orienteze către Occident — atât susținătorii aderării la Uniunea Europeană, cât și cei care doresc unirea cu România — și cei care cred că țara ar trebui să construiască și să dezvolte relații cu Rusia.
E o divizare pe care politicienii au speculat-o întotdeauna. Fiecare campanie electorală din Moldova a fost una geopolitică: partidele proruse și prooccidentale au speriat electoratul, unul cu privire la celălalt și au promis că doar alături de UE, într-un caz, sau de Rusia, în celălalt caz, țara va găsi pace, prosperitate și dezvoltare.
Tradiția alegerilor geopolitice a fost întreruptă de două ori. Și de fiecare dată echipa Maiei Sandu a fost cea care a realizat acest lucru. În timpul campaniei electorale prezidențiale din 2020, Sandu l-a învins pe președintele prorus Igor Dodon și l-a înlocuit în funcția de șef de stat. Victoria ei a fost posibilă, în primul rând, pentru că Sandu nu a exploatat tema geopolitică. Fiind o politiciană pro-europeană convinsă, fără a renunța la integrarea europeană, ea a pus accentul pe alte teme.
Sandu a promis că va combate corupția și sărăcia și va reforma instituțiile statului, începând cu sistemul judiciar și cel al procuraturii. În societate, după domnia oligarhului Vladimir Plahotniuc, care a condus țara din umbră din 2014 până în 2019, exista o mare cerere de justiție. Maia Sandu reprezenta un politician de tip nou și l-a învins pe Dodon sub sloganul: „E timpul oamenilor cinstiți”.
Mai puțin de un an mai târziu, în timpul alegerilor parlamentare din iulie 2021, succesul Maiei Sandu a fost repetat de partidul creat de ea, „Acțiune și Solidaritate” (PAS).
Strategia a fost aceeași: geopolitica redusă la minimum, iar în prim-plan, promisiuni de a rezolva problemele reale ale oamenilor și de a realiza reforme. Și din nou, succes. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a obținut o majoritate parlamentară (61 de locuri din 101), care i-a permis să guverneze țara singur și să ia toate deciziile cheie.
Evenimentele din 2020 și 2021 din Moldova pot fi numite o revoluție electorală. Până atunci, doar Partidul Comuniștilor, care a guvernat țara între 2001-2009, reușise să concentreze întreaga putere în mâinile sale.
Ceața războiului și criza economică
Începutul guvernării echipei Maiei Sandu a coincis cu pandemia de coronavirus, care a reprezentat o provocare serioasă nu doar pentru economia slabă a Moldovei, ci și pentru statele cu economii mult mai puternice. Dar acesta a fost doar începutul unei serii de crize. La sfârșitul anului 2021 și în 2022, prețurile la gazele naturale, pe care Moldova le primea atunci doar de la compania rusă Gazprom, au atins niveluri record. Facturile crescute au fost un adevărat șoc pentru populație.
Inflația, subliniază Melnik, a provocat imediat o scădere a consumului: „Oamenii pur și simplu nu aveau suficienți bani pentru a cumpăra produse scumpite. Prin urmare, economia s-a oprit. Dacă nu există consum, nu există cerere, ce ar trebui să facă afacerile? Încep să producă mai puțin sau să se închidă”.
După ce Rusia a început războiul cu Ucraina, la începutul lui 2022, în Moldova au venit sute de mii de refugiați ucraineni. „Războiul a perturbat logistica, livrările de export, au venit refugiați. Guvernul s-a străduit să facă față acestei crize”, punctează Natalia Melnik.
În 2022, economia Moldovei a scăzut cu aproape 6% și încă nu și-a revenit. La finalul anului 2023, creșterea economică a fost de doar 0,7%, iar în primul trimestru al anului 2024 — doar 1,2%.
Nemulțumirea populației s-a reflectat asupra guvernului, pe principiul „vinovat este cel care guvernează țara”. În plus, adversarii partidului de guvernământ și ai Maiei Sandu au acuzat, într-un glas, conducerea țării pentru toate problemele.
Maia Sandu și guvernarea PAS: ce au promis, ce au făcut
Un sondaj realizat de International Republican Institute, publicat în martie 2024, a constatat un rating negativ ridicat al Maiei Sandu — 57% nefavorabil. Spre comparație, fostul președinte Igor Dodon, care nu candidează, avea un raport favorabil/nefavorabil de 51% la 47%.
O altă problemă pentru guvern au fost promisiunile făcute. Sandu și partidul său au creat așteptări ridicate. Dar, după ani de guvernare, au demonstrat rezultate destul de modeste atât în combaterea corupției, cât și în implementarea reformelor.
Expertul Transparency International Moldova, Mariana Kalugin, constată, într-un comentariu pentru Panorama, că în Moldova există multe legi și instrumente, dar lipsesc rezultate vizibile: „Autoritatea Națională de Integritate, Centrul Național Anticorupție, Procuratura Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate, MAI — nu se poate spune că eficiența tuturor acestor structuri progresează. Eficiența nu crește, numărul de cazuri nu crește și, mai ales, numărul cazurilor care se termină cu condamnări. Acest lucru nu se observă. Există o scădere a tuturor indicatorilor”.
Dintre politicienii care au anunțat că vor candida la președinție, toți o critică pe Maia Sandu. Cu toate acestea, ea rămâne favorită și niciunul dintre candidați nu s-a apropiat măcar de ea în ceea ce privește ratingul.
Conform unui sondaj realizat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing CBS-AXA, publicat pe 30 august, Sandu câștigă fără probleme alegerile prezidențiale.
„În cazul în care duminica viitoare ar fi avut loc alegeri pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, pentru cine ați vota?”
sursa: CBS Research, la comanda Watchdog.md, publicat pe 30 august 2024
„A face prognoze electorale, mai ales cu câteva luni înainte de ziua votului, este o sarcină ingrată. Dar, în general, situația este că liderul este mai mult sau mai puțin clar. Acesta este președintele în funcție”, remarcă pentru Panorama directorul adjunct al CBS-AXA, Vasile Cantarji.
Miss Euro-integrare 2024
Actuala guvernare a Moldovei are o realizare incontestabilă. E vorba de faptul că, în timpul acestei guvernări, Moldova a devenit mai întâi o țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, iar apoi a început negocierile de aderare la UE.
E un progres major. Până acum, autoritățile moldovenești doar declarau dorința de a adera la Uniunea Europeană. Maia Sandu a afirmat de mai multe ori că țara ar putea adera la UE deja până la sfârșitul acestui deceniu, adică până în 2030.
Vicepremierul Moldovei pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a remarcat recent că republica ar putea încheia negocierile cu Bruxelles-ul chiar mai devreme de atât, până la sfârșitul anului 2027.
„Aceasta înseamnă că deja în anul următor, 2028, putem semna acordul de aderare. Iar în următorul an și jumătate sau doi ani, până în 2030, va avea loc procesul de ratificare a acordului în parlamentele statelor membre ale Uniunii Europene. Acesta este calendarul pe care l-am descris, un calendar posibil al aderării Moldovei la UE. În acest sens, anul 2030 este o dată reală. Urmăm scenariul pe care l-au urmat Bulgaria și România. Doar că noi îl parcurgem mai rapid decât aceste țări”, spune analistul Alexei Tulbure.
Viteza sporită a integrării europene nu a apărut de la sine. Războiul Rusiei cu Ucraina a devenit un catalizator. În acest context, Bruxelles-ul a luat o decizie politică și a acordat mai întâi statutul de țară candidată Ucrainei și Moldovei, iar apoi a început negocierile cu acestea.
Referendum despre aderarea la UE odată cu alegerile prezidențiale
Autoritățile moldovenești, la rândul lor, au știut să transforme aceste decizii ale Bruxelles-ului în favoarea lor. Maia Sandu a inițiat un referendum privind integrarea europeană, care va avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, pe 20 octombrie. Agitația în țară este la cote înalte.
În același timp, echipa Maiei Sandu face tot posibilul pentru ca ea să fie asociată cu progresul impresionant făcut de Moldova, pe calea către UE.
Astăzi, în Moldova, două treimi din populație este pregătită să voteze la referendum pentru integrarea europeană. Și acesta este bazinul electoral de la care Sandu mizează să obțină voturi suplimentare pentru candidatura sa.
*nu candidează
Dintre ei
sursa: Sondaj IPRE, publicat pe 30 iulie 2024
Slăbiciunea opoziției
Printre cei care se opun și o critică dur pe Sandu se numără forțe deschis proruse. În primul rând, este vorba despre oligarhul moldovean fugitiv Ilan Șor. Deținutor al cetățeniilor moldovenească și israeliană, Șor s-a ascuns în Israel din 2019. În Moldova, el este acuzat că, în 2014, prin intermediul băncilor controlate de el, a retras din țară 1 miliard de dolari. Escrocheria financiară, în spatele căreia a stat Vlad Plahotniuc (care se ascunde de justiția moldovenească în străinătate), a fost numită „furtul secolului”. Pentru participarea lui, Șor a fost condamnat în absență la 15 ani de închisoare, în 2023.
Din străinătate, Șor a dezvoltat o activitate politică intensă. Organizează proteste anti-guvernamentale, critică dur pe Sandu și guvernul. Recent, Ilan Șor s-a mutat din Israel în Rusia și acum coordonează din Moscova activitatea mai multor partide care fac parte din rețeaua sa politică. A fost nevoit să o creeze după ce autoritățile moldovenești au interzis principalul său partid, Partidul Șor.
În aprilie 2024, Șor a anunțat la Moscova crearea blocului „Victoria”, care include patru partide din rețeaua sa politică. Blocul a decis să-l propună pentru președinte pe deputatul Vasile Bolea. Șor și blocul său critică dur Uniunea Europeană și pledează pentru ca Moldova să se îndrepte către o altă organizație de integrare – Uniunea Economică Eurasiatică, creată de Moscova.
Șansele electorale ale lui Bolea în alegerile prezidențiale, dacă va fi înregistrat ca și candidat, sunt foarte scăzute.
În spațiul public moldovenesc se discută activ despre faptul că cel puțin doi politicieni care și-au exprimat ambițiile prezidențiale ar fi legați de oligarhul fugit.
În general, niciun opozant al lui Sandu – fie că este prorus sau proeuropean – nu demonstrează până acum un potențial politic serios.
Pe de o parte, acest lucru se datorează faptului că printre pretendenții la funcția de președinte sunt mulți foști funcționari de stat, al căror mandat nu a dus la schimbări semnificative în țară. Pe de altă parte, opozanții lui Sandu nu au reușit până acum să propună idei inovatoare pentru schimbarea și dezvoltarea țării care să atragă societatea. În esență, în afară de criticarea actualei puteri și declarațiile că Sandu ar trebui să plece, ei nu propun nimic.
În țară, practic, s-a creat o situație în care o putere nu foarte solidă și capabilă se confruntă cu o opoziție și mai slabă, fragmentată și complet lipsită de imaginație. Acest lucru face ca șansele Maiei Sandu de a câștiga să fie destul de ridicate. Din acest punct de vedere, forța ei stă și în slăbiciunea opoziției.
Cu toate acestea, mai este timp până la alegeri și surprizele sunt, fără îndoială, posibile.
Articol editat de Alina Mărculescu Matiș
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
