Bolnav acasă, muncă de acasă

Concediu medical, în era COVID. Cum a ajuns salariatul să ducă boala pe picioare, la mica înțelegere cu angajatorul

Computer Hope Guy
Concediul medical pentru COVID a fost scurtat la cinci zile / FOTO Shutterstock

Alexandru e un tânăr inginer de 35 de ani din Capitală, care a avut COVID-19 în urmă cu o lună. S-a diagnosticat acasă, după ce simptomele sale au fost însoțite și de febră. Rezultatul testului rapid nu l-a surprins – a fost depistat pozitiv. S-a gândit atunci dacă să își ia sau nu concediu medical de la serviciu. A ales a doua variantă, în ciuda sfatului venit de la șeful său, care i-a recomandat să-și ia liber.

Chiar dacă era obosit, Alexandru și-a continuat activitatea, dintr-un considerent aparent simplu de înțeles: muncește din confortul casei de mai bine de doi ani. Dar a contat și faptul că alți colegi de-ai săi, când au fost infectați cu COVID, au setat un precedent – au lucrat, deși erau bolnavi.

Uitându-se în urmă, tânărul admite acum că a lucrat cu „frâna de mână trasă”. A făcut pauze mai lungi decât de obicei și și-a forțat în mod constant limitele.

„Mi-am făcut treaba la un minim necesar”, povestește Alexandru, inginer în domeniul telecomunicațiilor, pentru Panorama.

În aceeași situație a fost și Ștefan, un tânăr de 36 de ani din București, care lucrează într-o organizație neguvernamentală. Infectat în iulie cu COVID-19, a renunțat la ideea de a-și lua concediu medical, și el, pe motiv că putea să-și desfășoare activitatea de acasă.

Oboseala resimțită în primele două zile de la testare i-a scăzut mult capacitatea de a munci. Nu a fost nevoie să i-o spună nimeni, o recunoaște chiar el. Spre norocul său, Ștefan a putut delega o parte din atribuțiile sale de manager de proiect către colegii din organizație, astfel că s-a odihnit și s-a recuperat mai ușor.

„Mi-a fost mai comod să nu îmi iau concediu medical, dar mi-e clar că nu am fost la fel de productiv ca atunci când mă simțeam bine și mergeam la birou. În ultima vreme, cunoscuții mei care au avut COVID nu și-au mai luat concediu dacă aveau opțiunea să lucreze de acasă”, a explicat Ștefan, pentru Panorama.

În fața calculatorului, în ciuda bolii

Într-adevăr, cele două cazuri expuse de Panorama nu sunt deloc izolate pe piața muncii. La fel ca și în străinătate, în România se conturează tot mai clar o tendință a angajaților de a rămâne în activitate, în ciuda manifestărilor bolii. O confirmă medicii de familie, studiile și experții consultați de Panorama pentru a înțelege cum se transformă conceptul de concediu medical într-o lume în care munca remote câștigă tot mai mult teren.

Între altele, pandemia a influențat și modul în care pacientul român folosește concediul medical, mai ales după ce s-au relaxat restricțiile, explică pentru Panorama Raluca Pârvu, specialist în resurse umane și business manager la BPI România, companie de consultanță în domeniul HR.

„Statul și procedurile sale dictează felul în care se petrec lucrurile și, dacă fiecare ajunge să facă după cum îi place, ceva nu e în regulă. Am observat într-adevăr, pur empiric, că salariații rămân în activitate deși sunt bolnavi. Angajatorul oferă o toleranță față de numărul de ore petrecute efectiv la lucru și împreună”, declară consultantul în resurse umane Raluca Pârvu.

Cu alte cuvinte, munca de acasă facilitează situațiile în care salariatul muncește, deși e bolnav. Pe de altă parte, cei care care pot recurge la o asemenea variantă reprezintă totuși o minoritate pe piața muncii din România. Sunt în special tineri angajați în corporații sau în companii unde activitatea se desfășoară preponderent remote. În cazul muncii fizice, nici nu poate fi vorba de așa ceva.

De la simțul de răspundere, la precedentul din organizație

Important de reținut e că printre cei care renunță la beneficiul social (concediul medical, n.red.) nu se numără doar angajații din poziții de management, ci și specialiștii seniori sau angajații juniori.

Motivațiile acestora de a rămâne conectați la mediul de lucru în ciuda bolii sunt diverse, atestă studiile. De la un simț de răspundere acut, la dorința de a-și ajuta colegii, într-un context în care volumul de muncă este tot mai mare.

Mai există și situații în care angajatul procedează așa din cauza unui precedent creat în interiorul organizației: alți colegi bolnavi de COVID au preferat să muncească, dând tonul acestei noi tendințe.

Și-au obișnuit astfel șefii să fie disponibili în ciuda oboselii sau a simptomelor care nu le permit să fie la fel de productivi ca atunci când starea lor de sănătate este una normală.

Dintr-un astfel de mediu face parte Alexandru, tânărul infectat de COVID în iulie. După cum a mărturisit chiar el, decizia de a lucra bolnav i-a aparținut în totalitate.

„Sunt puține situații în care managerii fac abuz și pun presiune pe angajat să-și desfășoare activitatea în asemenea condiții. Nu putem spune că ele nu există, dar nu sunt o regulă, asta e clar”, a explicat pentru Panorama Oana Botolan, consultant în piața muncii.

Medicii de familie din sistem sunt de altă părere. Spre exemplu, Raluca Zoițanu, președinte la Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF), spune că a avut numeroși pacienți, în special tineri, care au preferat în ultima jumătate de an să nu ceară concediul medical la care aveau dreptul. O parte au motivat că angajatorii i-au descurajat să-și ia zile libere.

„Mie, ca medic, nu mi se pare normal ca un pacient să nu-și ia concediu medical dacă are nevoie de el. Ești bolnav, trebuie să stai și să te recuperezi. Doar cei care se simt într-adevăr rău au ajuns să ne ceară concediu. După doi ani de pandemie, e clar că șefii din companii nu mai vor să audă de concedii medicale sau de închis firma din cauza îmbolnăvirilor cu coronavirus”, a declarat pentru Panorama medicul Raluca Zoițanu.

Când a devenit un concediu medical ceva neobișnuit

Contează și faptul că actualele forme de COVID sunt ceva mai ușoare decât cele anterioare. Prin urmare, salariații își duc boala pe picioare, la mica înțelegere cu angajatorul. Nu e ceva nou pe piața muncii din România, unde și înainte de pandemie angajații duceau o serie de afecțiuni, cum sunt răcelile sau gripa, pe picioare.

COVID a schimbat totuși jocul. Munca de acasă a fost cea care a transformat concediul medical în ceva neobișnuit.

Și nu s-a întâmplat doar la noi, ci și în străinătate. Spre exemplu, un articol publicat recent de Washington Post arată că 65% din respondenții unui studiu au lucrat, deși erau bolnavi, din confortul casei. Au preferat să fie logați și să nu beneficieze de zilele de concediu medical pentru a se recupera.

Un alt studiu, de această dată publicat în revista de specialitate Frontiers in Psychology aduce în discuție un fenomen nou care se conturează în piața muncii – prezenteismul.

Prezenteismul este definit ca acțiunea angajaților care se prezintă la serviciu, în ciuda unei boli care justifică o absență și, prin urmare, își desfășoară activitatea în condiții sub nivelul optim.

Conceptul de prezenteism, tot mai des întâlnit în companii, are de fapt efecte contrare așteptărilor, după cum explică autorii studiului. Cu toate că lucrează, angajații nu sunt productivi. Dimpotrivă. Pe fondul simptomelor specifice coronavirusului, productivitatea lor scade și poate pune în pericol bunul mers al unui proiect.

Inclusiv cei doi tineri cu care a stat de vorbă Panorama au admis că și-au dus la îndeplinire cu greutate atribuțiile, în condițiile în care așteptările șefilor de la ei au fost aceleași ca în perioadele în care sunt perfect sănătoși.

„Nu e firesc să existe aceleași așteptări de la un om bolnav, chiar dacă are simptome ușoare”, susține medicul de familie Raluca Zoițanu.

Cert e că monitorizarea permanentă, care a venit la pachet cu munca de acasă și toate instrumentele folosite de unele companii pentru a-și verifica angajații pe care nu i-au mai readus la sediu generează anxietate și depresie în rândul salariaților.

Ba mai mult, aceste elemente îi determină pe mulți care și-ar lua concediu medical să lucreze deși sunt bolnavi, notează articolul publicat în Frontiers in Psychology. Acesta lansează, cu acest prilej, o întrebare legitimă: cât de bolnav trebuie să fii pentru a te deloga, atunci când lucrezi în sistem remote?

Încearcă un răspuns medicul de familie Gindrovel Dumitra, secretar general la Colegiul Medicilor din România. În cei doi ani pandemici, a întâlnit fel și fel de cazuri la pacienții din listă – unii, cu simptomatologie ușoară, au trecut rapid prin boală, dar alții au avut nevoie de recuperare îndelungată. Au fost în a doua situație inclusiv pacienți tineri, fără probleme majore de sănătate, punctează doctorul român.

Și Ștefan, tânărul de 36 de ani infectat cu COVID în luna iulie, spune că ar fi luat în calcul concediul medical și chiar internarea în spital, mai ales că este pacient cu o suferință cronică. Din fericire, nu a ajuns la spital și nu a trecut prin procesul laborios de a solicita concediu medical plătit, unul destul de anevoios și care implică mai mulți actori cheie.

Concediul medical românesc – un joc cu patru participanți

Concret, în România, concediile medicale sunt un joc cu patru participanți: salariatul (pacientul) – doctorul – angajatorul și statul, prin casa de asigurări pentru rambursări. Din perspectiva rambursărilor, statul român nu stă bine deloc.

Datoriile Guvernului către firme pentru decontarea concediilor medicale plătite angajaților au ajuns, la finalul lunii aprilie, la 3,1 miliarde de lei, conform datelor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), publicate de Digi24.

Fiecare dintre cei patru actori amintiți anterior are propriile interese și poate influența atât punctual, cât și per ansamblu percepția asupra modului în care este folosit acest beneficiu social și cheltuiala efectivă, explică Raluca Pârvu, consultant în piața muncii.

Există vreun risc ca beneficiul social care e concediul medical să fie eliminat în viitor? Nici vorbă, susține specialista. Dar se poate transforma, completează ea.

„Este totuși posibil să existe evoluții, nuanțări în ceea ce privește asumarea plăților pentru COVID de către stat, odată ce răspândirea bolii nu va mai constitui un risc considerabil”, explică business managerul BPI.

Și se poate ajunge aici pentru că, în prezent, cazurile de îmbolnăvire cu coronavirus sunt subdiagnosticate. Puține teste înseamnă puține zile de izolare și, implicit, absența concediului. Iar cum deciziile direcțiilor de sănătate publică întârzie sau, în unele situații, nu vin niciodată, oamenii nu-și pot lua concedii medicale la timp.

„Implicit, asta înseamnă salariați care lucrează de acasă ori mai rău, care ies fără probleme în comunitate, la serviciu”, completează Raluca Pârvu.

Un alt factor care îi determină pe unii angajați să renunțe la concediul medical este perioada acestuia – de doar cinci zile pentru persoanele vaccinate. Inițial, românii vaccinați beneficiau, prin lege, de șapte zile de concediu pentru recuperare.

„De ce s-ar mai chinui pentru cele cinci zile, din care unele cad în weekend sau care trec până când vin hârtiile?”, se întreabă, retoric, business managerul BPI.

Ce ar putea pune cu adevărat probleme este, totuși, comportamentul angajaților, care își fac un adevărat defavor obișnuindu-și șefii și colegii să muncească în timp ce sunt bolnavi. Pe termen lung, asta poate duce la numeroase abuzuri în organizație, susține Oana Botolan, consultant în resurse umane.

„Dacă ai făcut-o o dată (nu ai luat concediu, n.red.), data viitoare când îți curge nasul, tușești și vrei concediu medical, poate că ajungi să te lovești de niște sprâncene ridicate și o atitudine nepotrivită din partea șefului. Se creează un precedent care nu este unul sănătos. Logica acestor concedii medicale este una corectă, e bine ca ele să existe”, explică Oana Botolan pentru Panorama.

Paravan pentru abstenteism?

Transformarea conceptului de concediu medical pare că a avut și niște efecte pozitive. Dacă în trecut se vorbea despre faptul că românii sunt abonați la concedii medicale pentru orice problemă de sănătate, făcând abuz de această facilitate, cele mai recente statistici furnizate de Eurostat evidențiază că România, alături de Bulgaria, s-au numărat printre statele europene cu cea mai mică rată de absenteism de la locul de muncă în 2021.

Totuși, experții în resurse umane susțin că e greu să generalizăm și să conturăm un tablou exact al fenomenului, în condițiile în care în România subzistă încă un procent considerabil de lucrători fără forme legale.

„E adevărat că se vorbește încă despre concediul medical folosit ca paravan pentru absenteism. Aici intervine rolul pe care-l joacă medicul de familie acordând un concediu medical fără fundament. Ține de etica și deontologia medicilor să limiteze aceste practici, dar și de autorități să reconsidere rolul medicului de familie, care este frecventat de mulți doar pentru proceduri birocratice, cum sunt trimiterile, adeverințele, scutirile, concedii medicale”, conchide Raluca Pârvu.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Claudia Spridon

    Beneficiară a unei burse Fulbright în SUA, Claudia are 12 ani de experiență în presă scrisă și online, fiind specializată în domeniul Sănătății. A lucrat șapte ani în redacția ziarului Adevărul, unde și-a extins expertiza și pe Eveniment și Social. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a scris pentru Ziare.com. A fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. În 2012, Claudia a co-fondat asociația Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc