Vizita lui Xi Jinping. Cu ce rămâne Europa, la finalul turneului-eveniment al președintelui Chinei

Citește și:

Cum vrea UE să rupă relația toxică cu China, fără să se despartă economic de ea

De ce vrea Franța să blocheze Shein, retailerul chinez care vinde ieftin, dar ne taxează de fapt extrem de scump

Dacă von der Leyen a avut o abordare mai incisivă la adresa statului chinez, Macron, din rolul de gazdă, a evitat elegant discuția despre automobilele electrice, subiect care ține cele două părți (UE și China) în șah.

Pentru a bifa un element de politică internă și mai ușor de tradus publicului larg, Emmanuel Macron a încercat să convingă China să renunțe la tarifele ce ar putea fi impuse coniacului. În susținerea pledoariei pro-renunțare la aceste tarife, la dineul oficial organizat de Palatul Elysee, printre personalități s-a numărat și Bernard Arnault, șeful LVMH, conglomeratul francez care vinde genți de lux, dar și coniac. În plus, Macron i-a dăruit lui Xi două sticle de coniac.

De asemenea, președintele francez a discutat cu Xi despre ideea unui eventual armistițiu în războaiele din Ucraina și din Gaza, pe timpul Jocurilor Olimpice de la Paris, de anul acesta.

De altfel, atât Macron, cât și von der Leyen au vorbit despre problemele cauzate de războiul din Ucraina și au cerut Chinei să își folosească influența asupra Rusiei pentru a ajuta la încheierea acestui conflict. Au cerut, în acest context, Chinei să nu vândă Rusiei arme ce pot fi folosite în Ucraina.

De cealaltă parte, Xi a scris în ziarul francez „Le Figaro” că își dorește ca războiul din Ucraina să se soluționeze și că „speră că pacea și stabilitatea vor reveni repede în Europa și că va intenționa să lucreze cu Franța și comunitatea internațională pentru a găsi soluții bune de rezolvare a crizei”. Continuând narațiunea că China nu este implicată direct în războiul din Ucraina, Xi a spus că China face tot ce poate să soluționeze acest război.

De asemenea, Xi a spus că țara sa este deschisă să coopereze cu Franța în domenii precum inovarea și dezvoltarea verde, dar a susținut că nu există o „problemă de supra-capacitate a Chinei”.

„Fratele” Vučić și popasul în Serbia

Serbia a fost un alt punct strategic ales pe harta turului lui Xi în Europa. Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la bombardarea de către NATO a ambasadei chineze din fosta Iugoslavie, Xi a venit în Serbia nu doar pentru a comemora acest trist eveniment, dar și pentru a marca prietenia de fier cu președintele sârb Aleksandar Vučić, care cu patru ani în urmă s-a referit la Xi ca fiind „fratele său”.

Serbia nu este doar unul dintre statele Europei Centrale si de Est care au absorbit printre cele mai multe investiții chineze, dar este și un aprig susținător al Chinei și chiar al Rusiei.

Pentru a-și demonstra afecțiunea, „fratele” Vučić i-a asigurat lui Xi o escortă cu avioane de luptă MiG-29, la intrarea în spațiul aerian sârb, și l-a întâmpinat la aeroport cu onoruri militare. Străzile au fost împânzite de steagurile Chinei și ale Serbiei, iar Xi, fără presiunea de a discuta despre războiul din Ucraina sau supra-capacitate, a degustat vinuri sârbești, cu muzica tradițională a țării-gazdă pe fundal.

Această relație delicat de prietenoasă dintre China și statul balcanic care vrea să fie membru UE a fost sursa multor polemici și probleme regionale. Devenit al patrulea pilon al politicii externe a Serbiei (după UE, SUA și Rusia), China a investit în 61 de proiecte în Serbia, cu o valoare cumulată de aproape 19 miliarde de euro.

Dar multe dintre proiectele chineze sunt învăluite în controverse sau probleme de implementare. Ruta Budapesta-Belgrad a fost implementată cu greu pe secțiunea Serbiei, în decurs de 10 ani. Fabrica de oțel din Smederevo produce îngrijorător de multă poluare și praf roșu. Poluarea este și elementul principal al investiției chineze din mina Bor.

În ciuda acestor probleme, China rămâne cel mai mare investitor străin din Serbia.

Călătoria de aur din Ungaria

Ultima oprire a lui Xi a fost în Ungaria, alt stat prietenos Chinei, de această dată din interiorul UE. Dacă în Franța și Serbia Xi a mai călătorit anterior, Ungaria a fost o premieră pentru președintele chinez. Nici aici protocolul nu a dezamăgit, guvernul lui Viktor Orban pregătindu-i o primire fastuoasă oaspetelui asiatic – atât de fastuoasă, încât aproape a blocat capitala maghiară.

Iar Xi i-a mulțumit lui Orban publicând un articol în presa maghiară, în care laudă relațiile China-Ungaria, dar mai ales capacitatea premierului maghiar de a-și menține „independența” în politica externă, ceea ce pentru Xi se traduce în capacitatea Budapestei de a nu se conforma deciziilor UE și de a face jocurile Chinei.

Relațiile China-Ungaria s-au apropiat și mai mult în ultimul timp datorită investițiilor chineze făcute în fabrici de baterii, precum CATL sau Eve Energy, și în mega-fabrica pentru compania auto chineză BYD, ale cărei mașini electrice reprezintă sursa unora dintre actualele tensiuni comerciale UE-China.

În 2023, China e devenit cel mai important investitor în Ungaria, valoarea investițiilor ajungând la aproape 11 miliarde de euro. Conform unor surse chineze, însă, investițiile din Ungaria ar putea ajunge la o sumă mult mai mare, de 30 de miliarde de euro, până la finalul acestui an.

Cu toate acestea, guvernul maghiar nu a fost în stare să construiască, în aproape 10 ani, secțiunea feroviară care leagă Budapesta de granița cu Serbia, ca parte din proiectul etalon al Inițiativei Belt and Road (BRI), ruta Budapesta-Belgrad. Dar odată cu vizita lui Xi, Orban are în plan noi proiecte cu chinezii. Guvernul maghiar își dorește să construiască, cu finanțare chineză, o nouă rută feroviară care leagă Budapesta de aeroport și o altă cale ferată, V0, care să ocolească Budapesta pe la sud. Ambele sunt catalogate ca fiind parte din proiectul BRI.

Precedentul eșec, vreme de un deceniu, al realizării rutei Budapesta-Belgrad pune, însă, sub semnul întrebării șansele de implementare a acestor noi proiecte.

Indiferent ce se face și ce nu se face din proiectele despre care vorbesc cei doi lideri, Viktor Orban este un as util în mâneca Beijingului, având în vedere că Ungaria este stat membru al Uniunii Europene și a blocat de mai multe ori acțiuni de-ale Uniunii, cum ar fi rezoluții privind drepturile omului sau Marea Chinei de Sud, care erau îndreptate împotriva Chinei.

Citește și:

Cum s-a transformat China în cei 10 ani cu Xi Jinping

Vedere după turneu

Mai mult sau mai puțin provocatoare, vizitele lui Xi în Europa au fost constant o încercare a Chinei de a-și întări relațiile cu lideri poate mai deschiși prieteniei cu Beijingul, precum Macron, sau deja prieteni dedicați ai Chinei, precum Vučić sau Orban. Pe aceștia doi din urmă cu siguranță Xi a vrut să-i măgulească cu prezența sa, pentru a se baza și în viitor pe susținerea lor pe scena europeană.

În urma sa, Xi a lăsat doi lideri est-europeni încântați de vizită (Vučić și Orban) și alți doi lideri europeni (von der Leyen și Macron) care au dezamăgit prin ezitarea lor de a pune pe masa discuțiilor subiecte grele, precum Taiwan, drepturile omului sau spionajul chinez.