Open minds

Vizita lui Xi Jinping. Cu ce rămâne Europa, la finalul turneului-eveniment al președintelui Chinei

Computer Hope Guy
Președinții chinez și francez, alături de soțiile lor, în Pirinei, pe 7 mai 2024, în cea de-a doua zi a vizitei lui Xi Jinping în Franța / foto: Profimedia

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

  1. Pentru prima dată în cinci ani, Xi Jinping, președintele Chinei, a făcut o vizită în mai multe țări europene, între 5 și 10 mai 2024. A mers în Franța, Serbia și Ungaria.
  2. Ca de fiecare dată, și aceste vizite externe ale liderului chinez au fost atent gândite. Fiecare oprire a avut rolul ei și a fost un semnal în sine despre relațiile Chinei cu diferite părți ale Europei.
  3. În Franța, a avut consultări cu președintele Emmanuel Macron și cu Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene. Discuțiile au venit în contextul tensiunilor comerciale dintre China și UE. Cel mai recent, aceste tensiuni au avut legătură cu mașinile electrice extrem de ieftine ale producătorilor chinezi, despre care europenii spun că distorsionează piața și creează o concurență neloială.
  4. Din Franța, Xi Jinping a mers în Serbia, statul european poate cel mai prietenos cu China și mai ales cu banii chinezilor.
  5. Ultima oprire din acest turneu eveniment a fost în Ungaria, ale cărei relații extrem de cordiale cu Beijingul au iscat, de-a lungul timpului, numeroase controverse, mai ales la Bruxelles.

Deși are imaginea unui conducător activ, în ultimii ani, președintele Chinei, Xi Jinping, nu a mai călătorit atât de mult în afara țării sale. În Europa, exceptând teritoriul Federației Ruse, nu a mai pus piciorul de dinaintea izbucnirii pandemiei Covid-19, în 2019. Iar când a avut loc, orice deplasare externă a fost atent gândită pentru a transmite un mesaj politic, cum a fost, în 2023, cazul vizitei lui Xi în Rusia. Acum, în 2024, prima ieșire internațională a lui Xi Jinping a fost într-un tur de trei state europene, două din UE, una din afara Uniunii: Franța, Serbia și Ungaria. Fiecare dintre opririle lui a fost aleasă pentru a transmite diverse mesaje despre relațiile Chinei cu acest continent și despre tensiunile de pe scena globală.

Înainte de acest tur european al lui Xi, însă, numeroși lideri europeni s-au perindat pe la Beijing. Olaf Scholz (Germania), Emmanuel Macron (Franța), Pedro Sánchez (Spania), Ursula von der Leyen (Comisia Europeană) și Charles Michel (Consiliul European) s-au numărat printre cei care l-au vizitat pe Xi, în ultimul an, pentru a vorbi despre relațiile economice, autonomie strategică, problema Taiwanului sau drepturile omului.


Citește și:
BRI, Xi și prietenii. Cel mai scump pariu al Chinei moderne nu e proiect de infrastructură, ci altceva

In coniac veritas

Franța, prima oprire a lui Xi în turneul european, a fost o alegere strategică. Dacă, oficial, Xi a vizitat Franța pentru a sărbători 60 de ani de relații diplomatice între cele două țări, neoficial, alegerea chinezilor poate veni pe două filiere: cea a faptului că Emmanuel Macron, președintele Franței, este un susținător al ideii de „autonomie strategică”, care prevede o distanțare a UE față de SUA, partener considerat mai instabil odată cu mandatul lui Donald Trump. Aici, China are interesul de a distanța și mai mult relațiile UE-SUA.

A doua semnificație a vizitei are legătură cu tot Emmanuel Macron, care e la ora actuală cel mai vechi și influent lider european și, deci, va avea un cuvânt decisiv în numirea viitoarei conduceri a Uniunii Europene, după alegerile europarlamentare din iunie.

Macron nu l-a dezamăgit pe Xi, organizându-i o primire pompoasă și chiar mergând cu liderul chinez în Pirinei, un loc cu semnificație personală pentru președintele francez, având în vedere că acolo se află mormântul bunicii lui.

Dar înainte de a purcede spre Pirinei, celor doi lideri li s-a alăturat la Paris Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, care, la invitația lui Macron, a participat la discuțiile cu Xi Jinping. Dacă Macron a vrut să indice, prin această inițiativă de a o invita pe von der Leyen, unitatea UE, în fapt, unitatea europeană s-a degradat, având în vedere că în urmă cu cinci ani, la o vizită similară de-ale lui Xi în Franța, președintele francez o invitase și pe Angela Merkel. Dar Olaf Scholz, actualul cancelar german, nu li s-a alăturat celor trei lideri de această dată.

Cu toate acestea, UE și Franța au negociat cu China dintr-o poziție mai puternică și coerentă față de 2019. Von der Leyen a fost foarte directă când a spus că „Europa nu va renunța să ia decizii dure pentru a-și proteja economia și securitatea”. Iar UE asta a făcut în ultimul timp: a lovit China cu o serie de investigații privind panourile solare, turbinele eoliene, autovehiculele electrice și chiar dispozitivele medicale. Despre toate europenii spun că au creat o concurență neloială pentru companiile de aici, care nu beneficiază de subvenții masive, cum au producătorii chinezi din partea statului lor.

Von der Leyen a pledat pentru reducerea exportului de supra-capacitate  chineză (acele produse care nu sunt absorbite de piața din China, producția depășind cu mult cererea existentă în țară), în special în materie de vehicule electrice și oțel, pe motiv că distorsionează piața europeană.

Președinta Comisiei Europene i-a mai vorbit liderului chinez și despre necesitatea unui acces al europenilor la piața chineză bazat pe reciprocitate. În prezent, companiile europene nu au acces la piața chineză cum au companiile chineze pe piețele noastre.

Comisia Europeană încearcă reducerea dependențelor europene față de lanțurile de producție chineze, care este una dintre ideile de bază ale politicii UE de de-risking, inițiativă a cărei importanță s-a văzut odată cu războiul din Ucraina și greaua decuplare economică și comercială de Rusia.


Citește și:
Cum vrea UE să rupă relația toxică cu China, fără să se despartă economic de ea
De ce vrea Franța să blocheze Shein, retailerul chinez care vinde ieftin, dar ne taxează de fapt extrem de scump

Dacă von der Leyen a avut o abordare mai incisivă la adresa statului chinez, Macron, din rolul de gazdă, a evitat elegant discuția despre automobilele electrice, subiect care ține cele două părți (UE și China) în șah.

Pentru a bifa un element de politică internă și mai ușor de tradus publicului larg, Emmanuel Macron a încercat să convingă China să renunțe la tarifele ce ar putea fi impuse coniacului. În susținerea pledoariei pro-renunțare la aceste tarife, la dineul oficial organizat de Palatul Elysee, printre personalități s-a numărat și Bernard Arnault, șeful LVMH, conglomeratul francez care vinde genți de lux, dar și coniac. În plus, Macron i-a dăruit lui Xi două sticle de coniac.

De asemenea, președintele francez a discutat cu Xi despre ideea unui eventual armistițiu în războaiele din Ucraina și din Gaza, pe timpul Jocurilor Olimpice de la Paris, de anul acesta.

De altfel, atât Macron, cât și von der Leyen au vorbit despre problemele cauzate de războiul din Ucraina și au cerut Chinei să își folosească influența asupra Rusiei pentru a ajuta la încheierea acestui conflict. Au cerut, în acest context, Chinei să nu vândă Rusiei arme ce pot fi folosite în Ucraina.

De cealaltă parte, Xi a scris în ziarul francez „Le Figaro” că își dorește ca războiul din Ucraina să se soluționeze și că „speră că pacea și stabilitatea vor reveni repede în Europa și că va intenționa să lucreze cu Franța și comunitatea internațională pentru a găsi soluții bune de rezolvare a crizei”. Continuând narațiunea că China nu este implicată direct în războiul din Ucraina, Xi a spus că China face tot ce poate să soluționeze acest război.

De asemenea, Xi a spus că țara sa este deschisă să coopereze cu Franța în domenii precum inovarea și dezvoltarea verde, dar a susținut că nu există o „problemă de supra-capacitate a Chinei”.

„Fratele” Vučić și popasul în Serbia

Serbia a fost un alt punct strategic ales pe harta turului lui Xi în Europa. Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la bombardarea de către NATO a ambasadei chineze din fosta Iugoslavie, Xi a venit în Serbia nu doar pentru a comemora acest trist eveniment, dar și pentru a marca prietenia de fier cu președintele sârb Aleksandar Vučić, care cu patru ani în urmă s-a referit la Xi ca fiind „fratele său”.

Serbia nu este doar unul dintre statele Europei Centrale si de Est care au absorbit printre cele mai multe investiții chineze, dar este și un aprig susținător al Chinei și chiar al Rusiei.

Pentru a-și demonstra afecțiunea, „fratele” Vučić i-a asigurat lui Xi o escortă cu avioane de luptă MiG-29, la intrarea în spațiul aerian sârb, și l-a întâmpinat la aeroport cu onoruri militare. Străzile au fost împânzite de steagurile Chinei și ale Serbiei, iar Xi, fără presiunea de a discuta despre războiul din Ucraina sau supra-capacitate, a degustat vinuri sârbești, cu muzica tradițională a țării-gazdă pe fundal.

Această relație delicat de prietenoasă dintre China și statul balcanic care vrea să fie membru UE a fost sursa multor polemici și probleme regionale. Devenit al patrulea pilon al politicii externe a Serbiei (după UE, SUA și Rusia), China a investit în 61 de proiecte în Serbia, cu o valoare cumulată de aproape 19 miliarde de euro.

Dar multe dintre proiectele chineze sunt învăluite în controverse sau probleme de implementare. Ruta Budapesta-Belgrad a fost implementată cu greu pe secțiunea Serbiei, în decurs de 10 ani. Fabrica de oțel din Smederevo produce îngrijorător de multă poluare și praf roșu. Poluarea este și elementul principal al investiției chineze din mina Bor.

În ciuda acestor probleme, China rămâne cel mai mare investitor străin din Serbia.

Călătoria de aur din Ungaria

Ultima oprire a lui Xi a fost în Ungaria, alt stat prietenos Chinei, de această dată din interiorul UE. Dacă în Franța și Serbia Xi a mai călătorit anterior, Ungaria a fost o premieră pentru președintele chinez. Nici aici protocolul nu a dezamăgit, guvernul lui Viktor Orban pregătindu-i o primire fastuoasă oaspetelui asiatic – atât de fastuoasă, încât aproape a blocat capitala maghiară.

Iar Xi i-a mulțumit lui Orban publicând un articol în presa maghiară, în care laudă relațiile China-Ungaria, dar mai ales capacitatea premierului maghiar de a-și menține „independența” în politica externă, ceea ce pentru Xi se traduce în capacitatea Budapestei de a nu se conforma deciziilor UE și de a face jocurile Chinei.

Relațiile China-Ungaria s-au apropiat și mai mult în ultimul timp datorită investițiilor chineze făcute în fabrici de baterii, precum CATL sau Eve Energy, și în mega-fabrica pentru compania auto chineză BYD, ale cărei mașini electrice reprezintă sursa unora dintre actualele tensiuni comerciale UE-China.

În 2023, China e devenit cel mai important investitor în Ungaria, valoarea investițiilor ajungând la aproape 11 miliarde de euro. Conform unor surse chineze, însă, investițiile din Ungaria ar putea ajunge la o sumă mult mai mare, de 30 de miliarde de euro, până la finalul acestui an.

Cu toate acestea, guvernul maghiar nu a fost în stare să construiască, în aproape 10 ani, secțiunea feroviară care leagă Budapesta de granița cu Serbia, ca parte din proiectul etalon al Inițiativei Belt and Road (BRI), ruta Budapesta-Belgrad. Dar odată cu vizita lui Xi, Orban are în plan noi proiecte cu chinezii. Guvernul maghiar își dorește să construiască, cu finanțare chineză, o nouă rută feroviară care leagă Budapesta de aeroport și o altă cale ferată, V0, care să ocolească Budapesta pe la sud. Ambele sunt catalogate ca fiind parte din proiectul BRI.

Precedentul eșec, vreme de un deceniu, al realizării rutei Budapesta-Belgrad pune, însă, sub semnul întrebării șansele de implementare a acestor noi proiecte.

Indiferent ce se face și ce nu se face din proiectele despre care vorbesc cei doi lideri, Viktor Orban este un as util în mâneca Beijingului, având în vedere că Ungaria este stat membru al Uniunii Europene și a blocat de mai multe ori acțiuni de-ale Uniunii, cum ar fi rezoluții privind drepturile omului sau Marea Chinei de Sud, care erau îndreptate împotriva Chinei.


Citește și:
Cum s-a transformat China în cei 10 ani cu Xi Jinping

Vedere după turneu

Mai mult sau mai puțin provocatoare, vizitele lui Xi în Europa au fost constant o încercare a Chinei de a-și întări relațiile cu lideri poate mai deschiși prieteniei cu Beijingul, precum Macron, sau deja prieteni dedicați ai Chinei, precum Vučić sau Orban. Pe aceștia doi din urmă cu siguranță Xi a vrut să-i măgulească cu prezența sa, pentru a se baza și în viitor pe susținerea lor pe scena europeană.

În urma sa, Xi a lăsat doi lideri est-europeni încântați de vizită (Vučić și Orban) și alți doi lideri europeni (von der Leyen și Macron) care au dezamăgit prin ezitarea lor de a pune pe masa discuțiilor subiecte grele, precum Taiwan, drepturile omului sau spionajul chinez.

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Andreea Brînză

Vicepreședintă RISAP

Andreea Brînză este vicepreședinte RISAP (The Romanian Institute for the Study of the Asia-Pacific), unde se ocupă cu cercetarea politicii externe a Chinei. Andreea deține și un doctorat în științe politice, cu o teză care a analizat Inițiativa Belt and Road a Chinei.


Urmărește firul poveștii
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    8
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x