Arenele risipei

Câți bani înghit stadioanele din România și de ce nu știe statul să facă profit din ele

Computer Hope Guy
Stadionul municipal din Sibiu, deschis la sfârșitul anului 2022. Foto: Ovidiu Dumitru Matiu/Inquam.

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Într-o țară în care infrastructura de orice fel e cârpită, lipsește sau se dezvoltă în ritm de melc, există un capitol în care România produce „inflație”. E vorba de stadioane. Giganți de beton, pe care primarii marilor orașe îi vor pentru atragerea de voturi, dar care ajung să fie o adevărată pacoste financiară pentru administrația publică. În ultimii ani, sute de milioane de euro au fost investite în stadioane de fotbal. Însă aceste cheltuieli sunt acum urmate de pierderile pe care le suferă primăriile (sau ministerele), din cauza cheltuielilor masive cu întreținerea acestor arene sportive, care pe nicăieri în România nu sunt acoperite cu veniturile obținute, după cum o arată datele culese de Panorama.

Bucureștiul, un oraș plin de stadioane noi

La începutul deceniului trecut, București avea mai multe stadioane, niciunul însă nou. Fostul „Lia Manoliu” era pus la pământ și se construia altul nou în locul său, în timp ce Ghencea, Giulești și Dinamo erau încă în forma lor inițială. În prezent, doar ultimul a rămas în picioare așa cum era. Cel puțin deocamdată, pentru că lucrările la noul stadion Dinamo sunt programate să fie gata până în 2026.

Arena Națională a fost ridicată între timp în 2011. Mai modern, fără pistă de atletism, și cu un cub care dă mai degrabă bătăi de cap spectatorilor, cel mai mare stadion din țară este un etalon pentru risipă financiară. A costat peste 200 milioane de euro, iar în fiecare an raportul venituri/cheltuieli a adâncit și mai mult nota de plată. În 2022, de exemplu, Primăria Capitalei a încasat prin Arena Națională aproximativ de trei ori mai puțini bani decât a cheltuit: la venituri de aproximativ 1,2 milioane de euro, a avut cheltuieli de aproape 3,5 milioane de euro.

Al doilea stadion de fotbal renovat în Capitală a fost cel al Rapidului. Noul Giulești a fost inaugurat în luna martie 2022, la trei ani după ce fusese demolat stadionul vechi și cu un an mai târziu decât ar fi trebuit să fie gata, pentru meciurile la Euro 2020+1. Și aici, situația este asemănătoare cu Arena Națională, cu un raport venituri/cheltuieli de 1 la 3. La 585.000 de euro venituri, cheltuielile au fost de circa 1,59 milioane de euro.

Nu în ultimul rând, în 2021 s-a ridicat și noul stadion Steaua. Cu o capacitate de peste 31.000 de locuri, Ghencea este a doua cea mai mare arenă din țară și a costat aproximativ 95 milioane de euro. Administratorul stadionului, Ministerul Apărării Naționale, a refuzat însă să ne ofere cifrele cu privire la venituri și cheltuieli.

Risipa financiară adusă de stadioanele din România
„Cubul” de pe Arena Națională s-a defectat, imediat după Euro 2021.

Stadioanele din Capitală se „canibalizează” între ele

Toate aceste construcții au produs o adevărată inflație de stadioane în Capitală, care nu ajută în niciun caz să prospere pe niciunul dintre ele, explică pentru Panorama Cristian Gheorghe, expert în marketing sportiv:

„În acest moment, avem patru stadioane noi, toate faine din punct de vedere al evenimentului sportiv. Dar pe organizații, toate sunt în competiție: unul e al PMB, altul MApN, altul la Transporturi, iar Arcul de Triumf la Tineret și Sport. Niciunul nu are echipă de organizat evenimente. Care oricum au unde să fie organizate: hoteluri, săli de conferință și așa mai departe”.

Ba mai mult, stadioanele din Capitală se află într-o competiție deschisă.

„Național Arena este singurul pe care pot avea loc meciuri, pot găzdui mai multe echipe deodată. Și poate și Arcul de Triumf. Restul, Rapid nu va găzdui decât Rapidul, Steaua la fel. Așa că, dacă nu poți avea meciuri din trei în trei zile, ce mai poți face pe stadioanele astea două? Poate concerte, dar nici pentru asta nu au fost proiectate. Ar mai fi evenimente de business, conferințe, team buildinguri, sau evenimente private, nunți, botezuri sau evenimente sportive pentru amatori”, explică Cristian Gheorghe.
Stadion Anul inaugurării Venituri pe 2022 Cheltuieli pe 2022
Arena Națională 2011 6.131.055 lei 17.134.994 lei*
Stadionul Rapid – Superbet 2022 2.884.647 lei 7.834.593 lei*
Stadionul Steaua 2021 date indisponibile date indisponibile**

*Sursa: Date obținute prin Legea 544/2001

** MApN nu a oferit datele solicitate

Stadioanele lasă găuri în bugete și prin restul României

Nu doar Capitala a avut parte de arene noi de fotbal. În mai multe zone ale României au fost construite stadioane noi în ultimul deceniu, iar în următorii ani mai sunt așteptate și altele.

Astfel, în 2011 au fost inaugurate Cluj Arena și noul „Ilie Oană” de la Ploiești, în 2017 își deschidea porțile noul stadion din Craiova, în 2019 noul stadion din Târgu Jiu, în 2020 noua arenă din Arad, în 2021 cel din Sfântu Gheorghe, iar în 2022 stadionul municipal din Sibiu. Costul total al acestor arene a depășit 600 de milioane de euro, potrivit unei analize făcute de Gazeta Sporturilor.

În plan, pe lângă stadionul Dinamo, mai sunt șase alte arene care sunt în proiectare și ar urma să se construiască în acest deceniu. E vorba de noi baze sportive în orașe precum Hunedoara, Târgoviște, Pitești, Oradea, Constanța și Timișoara.

Ce au în comun toate aceste arene este faptul că sunt pe minus financiar, după cum arată datele culese de parlamentarul Brian Cristian, cel care a inițiat o lege prin care s-a transparentizat modul în care se pot închiria bazele sportive din patrimoniul statului român. Toate marile stadioane din țară sunt ținute în funcțiune de stat, cu pierderi la buget.

Stadion Anul inaugurării Venituri pe 2022 Cheltuieli pe 2022
Cluj Arena 2011 4.350.957 lei 7.476.000 lei, fără TVA
Ilie Oană – Ploiești 2011 1.151.744 lei 1.896.696 lei
Ion Oblemenco – Craiova 2017 2.046.940 lei 11.220.932 lei
Municipal – Târgu Jiu 2019 292.768 lei 2.114.774 lei
Francisc Neumann – Arad 2020 983.883 lei 1.726.645 lei*

*Sursa: Interpelări parlamentare

Cum poate face bani viitorul stadion Dinamo

De ce nu face niciunul dintre aceste stadioane profit pentru administrațiile publice din România?

„Un stadion, ca să îl ai pe break even măcar, ar trebui să îl gândești încă de la proiectare cu foarte multe activități conexe. Orașele se aglomerează, iar aceste stadioane au anumite facilități care pot fi folosite: parcare, birouri, în care ar putea fi găzduite anumite instituții. Astfel, ai găsi direct o utilitate publică, inclusiv pentru ceea ce înseamnă autorități. La Steaua, de exemplu, nu se întâmplă nimic acolo când nu ai un eveniment sportiv, totul este închis. Ceea ce nu e în regulă, pentru că tot se consumă ceva și când nu se întâmplă nimic acolo. Asta e o problemă mai largă, care se trage din proiectare. Stadioanele nu au fost gândite dincolo de evenimente sportive, aceasta este realitatea”, explică pentru Panorama expertul în marketing sportiv Cristian Gheorghe.

În contextul în care și stadionul Dinamo se numără printre cele care vor apărea în Capitală, cel mai devreme în 2026, faptul că s-a întârziat cu ridicarea lui poate fi o ocazie pentru ca această arenă să nu fie condamnată la risipă de bani. Pentru acest lucru, noul Dinamo ar trebui conceput astfel încât să aibă o utilitate mult mai mare:

„Să facă o parcare, o zonă de birouri mare, ca să poată funcționa acolo o instituție, măcar 5 zile din 7. O galerie comercială nu știu dacă ar funcționa, pentru că Bucureștiul are multe mall-uri și e greu să te bați cu așa ceva. Dar te poți gândi la o zonă de food court și o zonă special destinată fanilor acelui club. Mai poți aduce un World Class acolo. În mod cert, trebuie să produci trafic acolo. Dacă nu reușești să faci așa ceva, atunci vom avea iar cheltuieli și doar atât”, mai explică specialistul.

Cum fac alții bani din stadioane

În timp ce românii se chinuie să facă evenimente sportive pe stadioane, pentru ca arenele să fie mai ocupate decât două zile pe lună, în Occident deja se caută producerea de bani din mai mult decât vânzările de bilete. Ungurii găzduiesc nunți pe Groupama Arena din Budapesta, de exemplu. Încă dinainte de proiectare, americanii discută sponsorizările, iar o sumă importantă de bani vine din asocierea unui sponsor cu numele arenei sau din vânzarea lojelor.

„De la început, nu fac doar betoane, caută și soluții pentru a face bani. Bătălia mare în Vest nu mai e pe ticketing, ci pe faptul că arenele trebuie să producă tot mai mulți bani. Distanța dintre noi și Occident este de 10-15 ani, e uriașă, și ca know-how și ca orice. În timp ce noi construiam arene, ei făceau studii, analizau cifrele. Se gândeau cum pot face astfel încât cel care merge pe stadionul lui Bayern să cheltuiască 70 de euro în loc de 30”, face comparația Cristian Gheorghe.

De altfel, Panorama a scris despre posibila vânzare a numelui Arenei Naționale către un sponsor privat. Nu s-a concretizat însă nimic în acest sens, deocamdată. Între timp, stadionul din Giulești a reușit să atragă o sponsorizare din partea unei case de pariuri prin care obține, începând din 2023, câte 600.000 de euro anual, pentru următorii 5 ani, după cum arată Gazeta Sporturilor.

Alte motive pentru care stadioanele din România nu fac bani

Pe lângă lipsa unei strategii cu privire la design și a unui management deficitar sau poate chiar inexistent, stadioanele din România mai suferă și din cauza unui motiv evident: puterea de cumpărare a românului, mult sub cea a unui american sau a unui microbist din Germania. Consumatorul de sport din România este cu siguranță mult mai puțin înstărit decât cel din Occident.

O altă variabilă care lovește în încasările pe care le-ar putea face o arenă de sport în România stă în birocrație, care reduce din banii pe care îi poate cheltui un român în cele 3-4 ore cât durează un eveniment sportiv pe o arenă.

„Chiar și dacă avem o mie de case deschise, dacă avem 60 de spectatori, trebuie să dăm 60 de bonuri fiscale, ceea ce înseamnă timp pierdut. De fiecare dată când românul stă la coadă, stă și un minut și jumătate pentru achiziție, ceea ce e foarte mult, deci ai și chestia asta ca impediment, pe lângă puterea de cumpărare mai redusă. Se poate împrumuta modelul de la Untold, de exemplu, unde spectatorii primesc un card pe care dai banii dinainte, îl încarci și la eveniment tu trebuie doar să dai cu ceasul. Asta accelerează procesul de achiziție”, povestește expertul în marketing sportiv Cristian Gheorghe.

„Stadioanele, noile catedrale”

Odinioară, existau proteste în spațiul public cu privire la ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului, în detrimentul spitalelor, aparent extrem de dificil de construit pentru statul român. Cristian Gheorghe se teme acum că, din cauza inflației de stadioane noi care sunt toate pe pierdere, suportul popular față de arene să devină unul negativ, iar oamenii să își piardă răbdarea cu arenele în care își desfășoară activitatea sportivii.

„Aceste stadioane s-ar putea să se întoarcă pe termen lung împotriva sportului. Cifrele sunt reale, toate stadioanele sunt în pierdere, și la un moment dat ar putea fi o platformă negativă de comunicare. Dacă tu primești doar o carcasă de beton pe care se joacă fotbal, oricât de bun ai fi, e foarte greu să faci bani cu ea. Și să întreții un gazon, să ai grijă de o arenă te costă foarte mult. Ai nevoie de specialiști și asta riscă cheltuieli foarte mari, care nu se acoperă din veniturile din ziua meciului”, mai arată specialistul.

Până când autoritățile române vor reuși să găsească și să aplice rețeta prin care niște aparente investiții în sport să nu fie doar bani aruncați pe niște carcase de beton care stau mai mult goale, anii trec, iar găurile produse la bugetele locale de stadioanele prost concepute și manageriate le plătim cu toții.

Articol editat de Andrei Luca Popescu


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Eduard Nicolae Popa

În aproape un deceniu de presă, a lucrat atât în online, cât și în televiziune sau print. Printre cele mai importante nume din portofoliul său se numără B1 Tv, Vice sau Fanatik. De patru ani coordonează proiectul editorial Total Baschet, unul dintre cele mai bune site-uri de nișă din presa sportivă din România. Pasionat de politică și sport, cu care a avut cel mai mult de furcă din postura de jurnalist, a căutat tot timpul să găsească povestea din spatele a ceea ce se vede la suprafață.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    3
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x