Povestea în două minute

Sătulă de vorba bună, UE ar putea să oblige țările membre să interzică Huawei în 5G. Cum am ajuns aici

Computer Hope Guy
Ilustrație cu sediul Comisiei Europene, de la Bruxelles / foto: European Union

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Pentru că nu e mulțumită de cum au mers lucrurile cu recomandări și vorba bună, Comisia Europeană ar putea să facă obligatorie excluderea unor companii chinezești ca Huawei și ZTE de pe piața 5G din Europa, din cauza îngrijorărilor de securitate, potrivit Financial Times.

În acest moment, aproximativ o treime din țările UE au implementat măsuri care să excludă companii riscante de la noua infrastructură a telecomunicațiilor de pe continent. „Sunt prea puține. Iar asta e o vulnerabilitate pentru securitatea colectivă a Uniunii”, a declarat comisarul european pentru Piața Internă, Thierry Breton.

Germania, de exemplu, e una din țările criticate pentru că încă trag de timp. Nu doar atât, dar cumpără mai bine de 50% din echipamentele de 4G și 5G din China, potrivit unui studiu care arată că europenii sunt în continuare foarte dependenți de companiile chinezești. Italia, Portugalia, Polonia și Spania sunt alte țări care continuă să facă afaceri cu Huawei.

Panorama îți oferă contextul necesar pentru a înțelege mai bine ce și de ce se întâmplă, într-un format concis, bazat pe analizele noastre, publicate anterior pe acest subiect:

Ce s-a întâmplat în România

Ofensiva anti-Huawei a pornit din Statele Unite, în vremea Administrației Trump. România a fost prima țară a Uniunii Europene care semna, în 2019, un memorandum cu SUA, prin care se angaja să nu facă afaceri cu chinezii în infrastructura 5G. Pe urmă, Uniunea Europeană publica un set de instrumente și recomandări pentru securitatea rețelelor 5G, care să stea la baza legilor 5G din statele membre. Recomandările, cum le spune și numele, erau opționale.

Klaus Iohannis, primit de Donald Trump la Casa Albă, pe 20 august 2019. E vizita în care România a agreat cu SUA așa-zisul „memorandum anti-Huawei” / sursa foto: Presidency.ro

Vreme de doi ani, povestea 5G a tărăgănat la noi, cu bani mulți pierduți de Guvern din acest motiv. Legea 5G, care transpunea memorandumul semnat de Klaus Iohannis și Donald Trump în 2019, a fost adoptată abia în 2021. Licitațiile organizate de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), pentru noile frecvențe pentru rețelele 5G au fost și ele blocate mult timp.

Odată cu promulgarea legii, în vara lui 2021, operatorii telecom din România au fost obligați să folosească echipamente doar de la producători care au primit în prealabil un aviz Consiliul Superior pentru Apărarea Țării (CSAT), urmat de o decizie de autorizare semnată de prim-ministru. De atunci, CSAT a dat, rând pe rând, autorizații operatorilor considerați siguri. Europenii de la Nokia, în schimb, a primit acest aviz abia după ce a dat în judecată Guvernul.

Cea mai mare problemă pe care o ridică operatorii de la noi e că rețelele 5G nu se construiesc de la zero, ci au la bază și tehnologiile anterioare, iar acestea au echipamente de la companii precum Huawei.

La sfârșitul lui 2022, ANCOM a organizat așa-zisa Licitație 5G:

milioane de euro trebuie să plătească operatorii pentru licențele 5G alocate la licitația ANCOM din noiembrie 2022
0
acoperirea 5G a României, a doua cea mai slabă din UE
0 %

Despre drumul către 5G în România, prețul Legii 5G și ce spun Huawei România și operatorii telecom de la noi am scris pe larg în acest materia.

Încă o dată: de ce ne temem de Huawei?

Toate argumentele Vestului contra Huawei se rezumă de fapt la pericolul ca această companie să fie un instrument al Partidului Comunist Chinez, inclusiv pentru spionaj. Huawei, firește, neagă asta, dar europenii și americanii spun frecvent că sunt dovezi care există legături între companie și stat și că asta e o mare vulnerabilitate pentru clienții din Vest.

Miza cu Huawei e că e un jucător uriaș pe piața 5G, a cincea generație de comunicații mobile, care aduce viteze de zeci și chiar de sute de ori mai mari decât ce avem acum. Cum tehnologia 5G merge dincolo de internetul de consum și va schimba industria și economia digitală, cu aplicații pornind de la mașini autonome, agricultură de înaltă precizie sau telemedicină, ba chiar, spun americanii, și tehnologie militară, cine construiește și administrează infrastructura 5G are foarte multă putere.

Huawei, al cărei nume se poate traduce drept „China are potențial”, a ajuns să fie trofeul Statelor Unite în războiului comercial dintre Washington și Beijing. Dar miza luptei cu Huawei nu e nici pe departe strict comercială. În spatele ei e foarte multă politică.

Despre jocurile politice care au făcut din Huawei o sperietoare gloablă am scris pe larg aici.

Pe tema influenței Chinei în Europa și implicit în România, am arătat aici cum se strecoară China pe ușa din dos a României.

Pas înapoi: nu e despre Huawei, e despre China. Și SUA

Ofensiva de a scoate Huawei și alți producători chinezi similari de pe piețele europene își are de fapt originile în tensiunile tot mai mari dintre SUA și China. Europa, pentru că trebuie să aleagă o tabără, e în cea americană. 

De la începerea acestui episod conflictual, relațiile noastre cu China, descrise oficial de UE drept „concurent economic și rival sistemic”, s-au deteriorat semnificativ.

Aflată într-un punct de reevaluare a dependențelor sale, epifanie forțată de războiul din Ucraina, Uniunea va anunța, pe 20 iunie, o Strategie de Securitate Economică. Cel mai important element din această nouă doctrină o vor reprezenta relațiile cu China.

Însă discuția mai amplă e despre cum se reașază relațiile globale, după acest moment de reîmpărțire a alianțelor. E și o conversație despre viitorul globalizării, într-o lume care nu mai poate funcționa după regulile – sau iluziile – trecutului. Am discutat despre această nouă lume cu Jean-Cristophe Boucher, expert în relații internaționale și profesor la Universitatea din Calgary (Canada). Discuția, aici. 

Iar în acest material am explicat importurile care dau dependențe toxice Europei, dincolo de relațiile cu Rusia. 


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Alina Mărculescu Matiș

Redactor-șef Panorama.ro

E jurnalistă cu peste 15 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse naționale și internaționale. A fost corespondentă la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    1
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x