Criza grânelor

Rezolvă noua ordonanță pentru cerealele ucrainene supărările agricultorilor români?

Computer Hope Guy
Convoi de camioane care transportă cereale și așteaptă să intre în Portul Constanța / Foto: Daniel Mihăilescu / AFP / Profimedia

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Ca în toate țările din regiune, tranzitul cerealelor ucrainene a creat și în România supărări mari în rândul agricultorilor, care reclamă pierderi peste pierderi. Recent, însă, a trecut de Guvern o ordonanță de Urgență care modifică relația dintre România și Ucraina la nivelul importurilor de cereale.

Deși nu rezolvă definitiv toate laturile problemei, măsura e privită drept o îmbunătățire a situației. Punctul ei slab vine din faptul e că e temporară, au comentat pentru Panorama mai mulți agricultori. Teoretic, durata limitată a aplicării ordonanței înseamnă că discuția privind importurilor de cereale ucrainene și impactul asupra fermierilor români se redeschide la anul.

Ce face noua ordonanță

Noul act normativ va fi aplicat până la finalul lunii decembrie a acestui an şi stabileşte măsuri temporare de instituire a unui acord de punere pe piață.

Conform ordonanței, importurile de cereale vor fi permise doar în baza unui acord de punere pe piaţă eliberat de MADR şi numai pentru fermierii şi procesatorii care demonstrează că au nevoie de aceste cantităţi pentru completarea stocurilor, a explicat tot ministrul.

Produsele agricole care fac obiectul importului reglementat prin noua ordonanţă de urgenţă sunt: grâu şi meslin, porumb, soia, seminţe de rapiţă sau de rapiţă sălbatică seminţe de floarea-soarelui.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, le-a dat asigurări fermierilor români că, „timp de 30 de zile, nu va intra niciun bob de grâu sau de porumb din Ucraina, iar singurii care vor beneficia de licenţiere pe zona cerealelor vor fi fermierii şi procesatorii români”.

Interesant e că motivațiile celor cinci țări care s-au opus liberei treceri a cerealelor ucrainene sunt diferite. 

Dacă România și Bulgaria au simțit presiuni din partea fermierilor proprii, care-și vedeau afacerile afectate de importurile din Ucraina, Polonia și Slovacia au acționat din cauza alegerilor care tocmai au avut loc, iar Ungaria se opunea mai degrabă din oportunism, în încercarea de a atrage Polonia de partea sa și a propaga astfel retorica rusă pe acest subiect.

De ce sunt nemulțumiți agricultorii români

La noi, motivele supărărilor fermierilor sunt legate mai ales de aspectul logistic. E vorba aici de blocarea depozitelor, încurcătură în transporturi, aglomerate de cerealele ucrainene și de greutățile de valorificare ale recoltei vechi.

„Avem informații de la membrii organizațiilor noastre că spațiile de depozitare ale traderilor, în special din sudul României, sunt ocupate în cea mai mare parte de cerealele și oleaginoase provenite din Ucraina ca tranzit și ca import ascuns, via Republica Moldova. Fermierilor din țara noastră li se oferă posibilități de stocare limitate sau li se refuză pe motiv că au achiziționat cantitățile de care au nevoie din Ucraina”, se plâng oficialii Alianței pentru Agricultură și Cooperare, care consideră că „fermierii din România se confruntă cu probleme mari de stocare a cerealelor și oleaginoaselor”.

„Majoritatea fermierilor care au spații de depozitare proprii nu pot valorifica recolta veche din cauza situației din piață, determinată de războiul din Ucraina, iar recolta nouă nu poate fi depozitată din cauza spațiului ocupat de recolta veche”, se arată într-un document adresat Asociației Române a Comercianților de Produse Agricole (ARCPA).

„Normal că ne încurcă relația cu Ucraina și obținem un preț foarte scăzut pe piață”, se plânge și Constantin Manolache, manager pentru cereale la Agricutorul Group SRL, care operează 3.000 de hectare în zona Moldovei, la Onești.

Ucraina nu e nici pe departe singura problemă pe care o reclamă fermierii. Seceta e încă un motiv care le-a scăzut mult profiturile anul acesta, spun ei.

„De produs, producem 3.500-4.000 de kilograme la hectar, mai ales din cauza secetei. În anii normali, am obținut și 8.000 de kg la hectar. Guvernul nu se implică, nu s-a implicat niciodată, râurile sunt foarte departe. Trotușul, momentan, poate fi trecut cu piciorul, e foarte scăzut nivelul”, mai povestește pentru Panorama Constantin Manolache.

Cum pot fi importate cereale ucrainene în perioada următoare

Produsele agricole ucrainene pot fi importate în România numai pe baza unui acord emis de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Aceste importuri vor trebui validate de o comisie formată din:

– un reprezentant al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;

– un reprezentant al Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA);

– un reprezentant al Autorităţii Vamale Române;

– un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

– un reprezentant al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.

Operatorul economic va trebui să prezinte un certificat de conformitate al produsului ce urmează a fi importat, eliberat de ANSVSA, cu privire la respectarea normelor sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în urma testării unei mostre din produsul agricol.

Problema pieței depășește însă Ucraina în această ecuație. Bogdan Sitaru, managerul fermei Elsit, producător de cereale din Ciochina, județul Ialomița, crede că piața are și alte probleme, cum ar fi cererea globală în scădere.

„Nu avem ce să facem, acceptăm ordonanța așa cum e. Problema, de fapt, e că cererea e scăzută, la nivel global, iar costurile, în creștere. Ucraina e o mică problemă, mai mult încurcă la transport. Mai important e faptul că cererea la nivel global a scăzut. Ne va fi greu sa ne recuperăm banii pe inputuri de anul trecut”, spune acesta, pentru Panorama.


Citește și:
Colții nevăzuți ai conflictului din Ucraina și cum pot fi afectate apele, aerul și solul din România, ani de acum încolo

Cum s-a ajuns aici

De la începutul invadării Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, exporturile ucrainene de cereale au fost grav perturbate, iar vreme de peste patru luni, navele militare ruse au blocat porturile ucrainene de la Marea Neagră.

Între iulie 2022 și iulie 2023, a existat un acord între Organizația Națiunilor Unite, Turcia și Rusia pentru a permite exporturile prin intermediul unui coridor umanitar maritim sigur în Marea Neagră (Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră). 

Peste 1.000 de nave pline cu cereale și cu alte produse alimentare au plecat din trei porturi ucrainene (Ciornomorsk, Odesa și Iujni/Pivdeni), pe durata punerii în aplicare a inițiativei.

Însă în iulie 2023, Rusia a anunțat că nu mai participă la Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră.

din exporturile agricole ale Ucrainei dinainte de război se făceau pe mare
0 %
din exporturile din cadrul inițiativei de transport pe Marea Neagră au ajuns în țări în curs de dezvoltare
0 %

Până în iulie 2023, aproape 33 de milioane de tone de cereale și alte produse alimentare fuseseră exportate prin intermediul Inițiativei privind exportul de cereale prin Marea Neagră.

Peste 50% din încărcătură a fost porumb, cereală care, la începutul războiului, a fost cea mai afectată de blocajele din silozurile de cereale ucrainene. Acesta a trebuit să fie mutat rapid pentru a face loc pentru grâul din recolta de vară.

65% din grâul exportat prin intermediul Inițiativei privind exportul de cereale prin Marea Neagră a ajuns în țări în curs de dezvoltare. Porumbul a fost exportat aproape în proporții egale către țări dezvoltate și țări în curs dezvoltare.

Programul Alimentar Mondial al Organizației Națiunilor Unite (PAM – cea mai mare organizație umanitară din lume) a transportat de asemenea grâu din porturile de la Marea Neagră.

Până în iulie 2023, programul cumpărase 80% din stocul său de cereale din Ucraina, în creștere de la 50% înainte de război. Peste 725 000 de tone de grâu au plecat din porturi ucrainene în Etiopia, Yemen, Afganistan, Sudan, Somalia, Kenya și Djibouti pe durata punerii în aplicare a inițiativei.

 

Problema creșterii prețurilor

Dar unul dintre efectele globale ale invaziei ruse în Ucraina a fost și  creșterea semnificativă a prețurilor alimentelor pe piețele mondiale.

Atât culoarele de solidaritate (rute create de UE pentru a ajuta Ucraina să își exporte produsele agricole, printre altele), cât și Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră ar trebui să contribuie în mod semnificativ la scăderea prețurilor.

„Rusia continuă să se folosească de alimente ca de o armă. Prin rezilierea acordurilor, Rusia este singura responsabilă pentru perturbarea livrărilor de cereale la nivel mondial și pentru alimentarea inflației prețurilor la alimente la nivel mondial”, spune Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitateal UE.

Prețurile la grâu au fost cu 58% mai mari, de la începutul războiului ruso-ucrainean, iar prețurile la cereale, în general, au fost cu 34% mai mari decât în martie 2021. Situația s-a mai reglat începând cu mai 2022, când au fost stabilite benzile de solidaritate. De altfel, 23 de milioane de tone de cereale și bunuri conexe – în valoare de 20 de miliarde euro în venituri – au fost exportate din Ucraina datorită culoarelor de solidaritate ale UE.

De la înființarea Inițiativei pentru cereale la Marea Neagră în iulie 2022, prețurile au scăzut și mai mult. În septembrie și octombrie 2022, cu incertitudinea cu privire la viitorul Inițiativei pentru cereale la Marea Neagră, prețurile au început să o ia din nou în sus, pentru a scădea iar în noiembrie și decembrie 2022.

De atunci prețurile au continuat să scadă treptat, cu unele fluctuații. Dar când Rusia a anunțat în iulie 2023 că se retrage din inițiativă, au luat-o iar pe trend ascendent. Toate aceste fluctuații au creat o stare de anxietate în piață, la care fiecare agricultor a răspuns cum a crezut.

O problemă suplimentară e că, din cauza războiului, producția de cereale a Ucrainei a scăzut cu 29% în sezonul 2022-2023, față de sezonul anterior, și va scădea în continuare, iar o rezolvare a acestei crize sau sfârșitul războiului ruso-ucrainean nu se întrevăd.

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Răzvan Zamfir

În circa două decenii în presă, a  prins sfârșitul epocii pe hârtie a presei, dar și startul și evoluția presei online. La început, își scria articolele la mașina de scris și s-a bucurat de perioada romantică a presei, când „unicii” contau prea puțin, important era subiectul. Are în portofoliu nume precum Bursa, Capital, Business Cover - pe care l-a coordonat, Economica sau Economedia. A fost ziarist economic de la început și l-au pasionat dintotdeauna mai mult analizele, reportajele sau interviurile, în detrimentul știrilor. Este colaborator Panorama din februarie 2023.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    3
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x