PANORAMA RĂZBOIULUI

Ce ar însemna căderea rețelei electrice din Ucraina, NATO astupă golurile de securitate și relația toxică Moldova-Rusia

Computer Hope Guy
Soldat rus, fotografiat în coplexul centralei nucleare de la Zaporojie, din Ucraina / sursa foto: Profimedia via Sputnik

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informații pe toate canalele despre războiul din Ucraina, Panorama selectează și explică trei dintre principalele subiecte de săptămâna aceasta.

Ce ar însemna închiderea centralei de la Zaporojie pentru rețeaua europeană de electricitate

Centrala nucleară de la Zaporojie a fost gândită pentru a acoperi 20% din consumul de electricitate al Ucrainei și orice deconectare abruptă ar avea consecințe asupra întregii rețele europene de distribuție a energiei electrice. În primul rând, electricitatea nu poate fi stocată, astfel că rețelele de electricitate trebuie să fie tot timpul într-un echilibru perfect între producție și consum, pentru a rămâne funcționale și stabile.

Tocmai această stabilitate este pusă în pericol în Ucraina – și nu doar din cauza situației de la centrala nucleară. Forțele ruse controlează și alți mari producători de energie electrică, hidrocentrale și uzine pe cărbune. În acest context, distribuitorul ucrainean de electricitate, Ukrenergo, este obligat să asigure acest echilibru între producție și consum în rețea, fără a avea însă vreo putere asupra capacităților de producție.

O cădere a rețelei electrice ucrainene ar avea un impact major, notează jurnaliștii Bloomberg. Telecomunicațiile, căile ferate și alte servicii esențiale ar îngheța. Toate acestea ar putea cauza un nou val de refugiați, oameni care pur și simplu nu vor mai avea condiții de trai în Ucraina.

La nivel regional, va crește presiunea pe țările vecine Ucrainei să exporte aici energie electrică măcar pentru infrastructura critică, spitale, transporturi și telecomunicații de bază. Orice astfel de mișcare va trebui, însă, decontată pe plan domestic, unde scumpirea energiei a cauzat deja inflație-record și un sentiment acut de nemulțumire populară.

Electricitatea este, de asemenea, esențială în activitățile de transport al gazelor naturale. Gazoductele au nevoie de curent pentru a funcționa, compresoarele și pompele care împing gazul prin țevi sunt electrice. Deci o cădere a rețelei va avea consecințe imediate și în planul aprovizionării cu gaze naturale, un sector care nu-și permite și mai multe constrângeri în actualul context.

Capturarea centralei de la Zaporojie, pe 4 martie, a aruncat lumea într-o criză fără precedent. Niciodată o centrală nucleară nu a mai fost luată drept pradă de război sau forțată să continue producția sub amenințarea armei”, scrie Bloomberg.

Întreaga analiză despre riscurile energetice și economice ale scoaterii din uz a centralei de la Zaporojie poate fi citită în materialul „Centrala nucleară din Ucraina lovită de război este un risc pentru rețeaua electrică europeană”.

NATO se grăbește să acopere riscurile de securitate din punctele vulnerabile ale Europei

Războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina a adus răspunsul pentru o întrebare fundamentală ridicată de ani buni de țările NATO: vor intra membrii vechi, precum SUA, Franța și Germania, să lupte pentru partenerii mai săraci, ex-sovietici, dacă sunt atacați?”, notează jurnaliștii Bloomberg, într-o amplă analiză despre eforturile întreprinse de organizația transatlantică în ultimele șase luni.

La jumătate de an de când Putin a invadat Ucraina, NATO se concentrează pe izolarea Rusiei în colțul sud-estic al Europei și pe a împiedica una dintre cele mai sărace regiuni ale continentului să devină un punct de securitate nevralgic. Una dintre marile mize militare rămâne Marea Neagră, o rută critică de transport și comerț agricol.

Moscova, de  asemenea, și-a făcut o prioritate din sud-estul Europei, susține Matthew Orr, analist de securitate în cadrul Stratfor. Comasarea forțelor în această zonă „arată cât de interesați sunt rușii de regiune, cât de mult își doresc să aibă o amprentă militară acolo – iar NATO a răspuns acestui interes”, spune Orr, citat de Bloomberg.

ucraina nato
Războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina a reușit să genereze și o revitalizare a Alianței Tratatului Atlanticului de Nord. FOTO: Profimedia Images

Războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina a reușit să genereze și o revitalizare a Alianței Tratatului Atlanticului de Nord. FOTO: Profimedia Images

Un astfel de răspuns puternic a putut fi observat și din partea Germaniei, scrie publicația britanică The Economist. Războiul din Ucraina a pus pe tapet toate vulnerabilitățile Berlinului în relația cu Moscova – principala fiind dependența de gaze ieftine asigurate decenii la rând prin contractele cu Gazprom.

Însă în ciuda criticilor la adresa poziției germane față de război, guvernul condus de Olaf Scholz a întreprins o serie de schimbări fundamentale – economice, militare și strategice – în ultimele luni. Regândirea sectorului energetic pentru a-și diminua dependența de gaze rusești este primordială, deși asta a însemnat amânarea unor planuri de „revoluție verde” (bazată în primii ani pe înlocuirea cărbunelui cu gaze pentru producția de energie electrică și termoficare).

„Cu înțelepciune, Germania a pus constant Europa în centrul intereselor sale. Dar în fața provocărilor politice la adresa UE din Polonia, Ungaria și, potențial, din partea noului guvern de dreapta din Italia, Germania are un rol vital în a ține proiectul unit. În astfel de chestiuni, precum aprofundarea pieței unice, Olaf Scholz ar trebui să treacă de pe scaunul din spate și să stea în față”, scriu jurnaliștii britanici.

Întreaga analiză poate fi citită în materialul „Grație lui Vladimir Putin, Germania s-a trezit”. 

Totuși, răspunsul Germaniei la actuala criză ucraineană va fi dictat și de evoluția economiei, iar perspectivele nu sunt îmbucurătoare. Analiștii se tem de o „furtună perfectă” în cea mai mare economie europeană, care are potențialul de a declanșa o perioadă de recesiune. Un sondaj realizat de Institutul ZEW cu privire la așteptările investitorilor germani arată că nivelul acestora de încredere se află la cel mai scăzut nivel din 2011 încoace, scrie publicația de business Financial Times.

Țara care suferă ori de câte ori Rusia complotează

Anne Applebaum, jurnalist și istoric specializat în comunism și spațiul ex-sovietic, publică o nouă analiză detaliată despre relația toxică dintre Republica Moldova și Rusia, concentrându-se pe reverberațiile resimțite peste Prut ori de câte ori Moscova se lansează într-un proiect de importanță geostratecică.

„Indiferent ce scheme visează Rusia pentru lumea ex-sovietică – corupție, acțiuni subversive sau, ca acum, invazie militară – Moldova a fost, de regulă, o victimă timpurie. În anii ’90, Rusia a ajutat separatiștii să taie o bucată din Moldova – inclusiv Tiraspol, al doilea cel mai mare oraș din țară, destul de multe fabrici și cea mai mare parte din drumul care lega Chișinăul de portul ucrainean Odesa. A făcut asta prin declanșarea unor provocări militare și apoi ajutând felia să se declare republica independentă Transnistria, o entitate nerecunoscută de niciun stat ONU, nici măcar Rusia”, scrie jurnalista americană în The Atlantic. 

rusia republica moldova transnistria ucraina
Sediul Sovietului Suprem din Tiraspol, al doilea oraș ca mărime din Republica Moldova și capitala nerecunoscutei republici transnistrene, cu steagul Rusiei  pe acoperiș și statuia lui Lenin la intrare. FOTO: Profimedia Images

În afară de Ucraina, Moldova este țara cea mai afectată de războiul Rusiei în statul vecin, continuă aceasta. „Dar termenul afectată nu cuprinde ceea ce s-a întâmplat. Mai bine să spunem că Moldova a fost orbită, șocată și strivită de războiul Rusiei în Ucraina”.

Refugiații, ruperea rutelor comerciale, economice și a transporturilor sunt principalele efecte resimțite. Însă, peste toate acestea, Moldova nu este în NATO și riscă să fie atrasă oricând în războiul deschis prin prisma trupelor ruse mobilizate în Transnistria sub mandat de „menținere a păcii”.

„Soldații ruși pot spune brusc că sunt atacați din Ucraina și să decidă să deschidă un al doilea front. Odesa se află la doar câteva ore de condus. În aprilie, o serie de explozii au avut loc în Tiraspol. Președintele transnistrean a acuzat imediat Ucraina. Kievul a răspuns că a fost vorba de atacuri de tip false-flag, menite să creeze un pretext fals pentru intrarea Transnistriei în război”, scrie Applebaum.

Întreaga analiză poate fi citită aici


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Elena Dumitru

    Elena lucrează în presă de 12 ani, de-a lungul cărora a acoperit două mari domenii: jurnalismul economic și cel de investigație. A început la ziarul „Adevărul”, iar din 2014 s-a alăturat platformei de investigații RISE Project, unde a făcut parte din echipa de jurnaliști care au lucrat la seria #PanamaPapers.


Urmărește firul poveștii
Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc