Panorama războiului

Crypto și ruleta rusească, rușii decontează deja războiul, iar europenii vor plăti diferit 

Computer Hope Guy
Cozi lungi într-un mall din Moscova, pe 11 martie, după ce un brand japonez a anunțat că își suspendă operațiunile din Rusia / foto: Profimedia

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informație pe toate canalele cu privire la războiul pornit de Rusia în Ucraina, Panorama selectează zilnic câteva dintre ideile esențiale, pentru a înțelege cum stau lucrurile. Sunt povești care ne dau indicii cu privire la ce să ne așteptăm nu doar în Ucraina și în statul agresor, Rusia, ci și în restul țărilor din regiune, care se confruntă cu riscuri de securitate, valuri de refugiați și, pe viitor, vor avea de gestionat și efectele sancțiunilor rusești asupra economiilor țărilor care le-au impus. 

Astăzi, vorbim despre măsura în care criptomonedele ar putea fi o portiță pentru a ocoli sancțiunile occidentale, ne uităm la prețul pe care aceste sancțiuni îl au deja pentru rușii de rând și, tot la capitolul note de plată, vedem ce să ne așteptăm să decontăm și noi, europenii. Pe lângă cât plătim, a început discuția despre cine va suferi mai mult din punct de vedere economic.

Iată cum arată Panorama Războiului, la finalul zilei de 14 martie 2022:

Crypto nu e dulapul din Narnia

Chiar înainte ca Vestul să impună sancțiune după sancțiune împotriva Rusiei și a oligarhilor apropiați Kremlinului, una dintre dezbaterile frecvente din presa străină se referea la felul în care criptomonedele ar putea fi o portiță pentru a ocoli sancțiunile.

Există argumente pro și contra din surse cât se poate de credibile. Astăzi, însă, ne uităm la un material publicat de The Economist, care vine cu explicații în sprijinul teoriei că, de fapt, sfera crypto nu-i va scăpa pe ruși de sancțiuni. Criptomonedele și-au arătat eficiența în acest război, dar de partea ucraineană, ajutând Kievul să primească finanțare suplimentară pentru eforturile de apărare.

E adevărat că tranzacțiile de criptomonede ale rușilor au crescut de la începerea războiului, dar explicația pare să fie mai degrabă legată de deprecierea rublei.

Un oligarh care ar vrea să-și plimbe banii în criptomonede pentru a ocoli sancțiunile se va lovi de mai multe probleme: transparența inerentă a tranzacțiilor de criptomonede, faptul că în continuare cele mai multe bunuri și active financiare nu se pot cumpăra cu criptomonede și, în fine, dacă va vrea să convertească criptomonede din nou în monede fiat, va interacționa cu un exchange de criptomonede, iar multe dintre ele au devenit reglementate.

Articolul The Economist, AICI

Dacă vreți să vedeți că sunt și argumente diferite în dezbaterea despre rolul criptomonedelor în peisajul sancțiunilor, iată acest articol din New York Times

Putin invadează, rușii decontează

Cu o scadență de 117 milioane de dolari săptămâna aceasta pentru obligațiuni denominate în dolari, dar fără acces la rezervele sale în valută, ca urmare a sancțiunilor, Rusia amenință că-și va plăti datoria în ruble. 

Invitată, la sfârșit de săptămână, în emisiunea Face the Nation (postul CBS News), directoarea FMI, Kristalina Georgieva, a comentat că nu mai vede drept „improbabil” un eventual default al Rusiei.

Pentru a putea înțelege corect la ce să ne așteptăm ca impact al sancțiunilor rusești asupra economiei globale, ar fi util să ne uităm la colapsul Lehman Brothers și felul în care a agravat criza din 2008, se arată într-o analiză din Financial Times. Dacă e ceva ce am învățat atunci, scrie autorul, e cât de greu poate fi să anticipezi consecințele intervențiilor cu implicații asupra întregului sistem financiar.

Nimeni nu contestă rațiunea morală de a-l pedepsi pe Putin pentru invadarea Ucrainei, continuă textul. Dar să nu ne păcălim și să credem că doar rușii vor avea de suferit de pe urma sancțiunilor. Trebuie să ne pregătim pentru un șoc economic și financiar global.

Textul din FT, AICI.

Rușii au cheltuit în medie cu 21% mai mult în prima săptămână din martie față de media lunii februarie, se arată într-un raport al unei bănci rusești citat de Reuters. Creșterea e pusă pe seama inflației și a panicii din magazine. Văzând că rubla se prăbușește sub ochii lor și că tot mai multe firme își opresc livrările în Rusia, oamenii s-au îngrămădit la cumpărături, cât încă mai aveau ce lua și banii lor mai valorau ceva.

O analiză folositoare a felului în care populația rusă simte deja efectul decuplării de economia mondială e în cel mai recent episod al podcastului What a Day. Kristy Ironside, istoric specializat în spațiul sovietic, profesoară la McGill University (Canada), oferă câteva comentarii pe acest subiect (episodul, AICI – analiza începe de la minutul 5 și se încheie la minutul 13):

„Una dintre promisiunile cu care Vladimir Putin a venit la putere a fost că nu va mai fi instabilitate în Rusia ca în anii 90, când s-a prăbușit rubla și nivelul de trai era foarte scăzut. Ce vedem acum e că, în doar două săptămâni, a distrus 30 de ani de integrare economică”, spune profesoara.

Impactul economic și, de aici, presiunea politică vor varia în funcție de vârsta, ocupația și adresa rușilor:

„Dacă ești un tânăr de 30 de ani, să zicem un IT-ist care locuiește în Moscova sau în Sankt Petersburg, nivelul tău de trai va fi distrus și vei simți asta foarte repede. Dacă ești un pensionar din Siberia care urmărește propaganda de stat de la posturile publice de televiziune, vei avea o reacție complet diferită la dispariția produselor de la rafturi”. – Kristy Ironside, istoric

Lista actualizată și explicată a brandurilor și companiilor occidentale care și-au anunțat plecarea din Rusia, într-o formă sau alta, AICI.

Uniunea Europeană se pregătește de impactul economic

De la gradele diferite de dependență de gazul rusesc până la încasările din turism, țările UE se pregătesc să absoarbă diferit impactul economic al războiului din Ucraina, scrie Politico. Iar acest impact va fi unul „dur” pentru Uniunea Europeană.

„Chestiunea complicată privind cine va suferi cel mai mult în plan economic și dacă aceste costuri vor fi împărțite la nivelul UE ar putea să distrugă unitatea blocului comunitar în fața Europei. Deocamdată, politicienii au un refren: nu va fi scump, dar va merita”. – Politico.eu

Textul din Politico, AICI.

Cel mai bun exemplu aici e discuția despre extinderea sancțiunilor și asupra importurilor energetice din Rusia – adică să fie vizate și gazul, petrolul și cărbunele rusești. Este, până în prezent, singura decizie mare asupra căreia europenii nu se pot pune de acord, din cauza intereselor naționale diferite.

Cea mai recentă încercare eșuată în acest sens a fost la sfârșitul săptămânii trecute, la summitul găzduit de președintele Franței, la Palatul Versailles

Germania e una dintre cele mai dependente economii din Europa occidentală când vine vorba de importurile energetice rusești. Țara își ia mai bine de jumătate din gaz și cărbune din Rusia. E motivul pentru care un boicot imediat împotriva importurilor energetice din Rusia i-ar afecta pe nemți mai mult decât pe Vladimir Putin, pentru că ar duce la creșterea sărăciei și a șomajului, a explicat, duminică (13 martie), Robert Habeck, vicecancelar și ministru german al Energiei și al Economiei.

Planul guvernului de la Berlin e să renunțe la cărbunele rusesc până la vară și să etapizeze renunțarea la petrol până la finele anului. Gazul e cu totul altă problemă, a arătat Habeck, într-un interviu pentru postul ARD.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Alina Mărculescu Matiș

    E jurnalistă cu 13 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse internaționale. A fost corespondent în zone de conflict și la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.


Urmărește firul poveștii
Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc